La nivel național, sunt 274 de localități (din 18 județe) alimentate restricționat din sursa de apă de suprafață, respectiv 384 din foraje/fântâni (din 13 județe).

În principalele 40 de lacuri de acumulare (administrate de Administrația Națională „Apele Române”, respectiv Hidroelectrica), există astăzi disponibil un volum de apă de 3,25 miliarde de metri cubi de apă, iar coeficientul de umplere este de 74,97% (comparativ cu 5 iulie: 82%).

Debitele apelor-în scădere vertiginoasă

Debitele medii zilnice se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, iar nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub cotele de atenție.

De exemplu, debitul Dunării la intrarea în țară a fost sub media multianuală a lunii iulie, fapt deosebit de alarmant.Debitul Dunării la intrarea în țară a fost în jurul valorii de 1950 mc/s fiind sub media multianuală a lunii iulie, respectiv de (5350 mc/s). Această valoare reprezintă 35% din media multianuală a lunii iulie. Acesta va fi staționar pentru următoarele zile, apoi într-o ușoară scădere ajungând în data de 31 iulie în jurul valorii de 1900 mc/s, conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi în scădere.

De asemenea, în acest moment, pentru Centrala Nucleară Cernavodă ar exista o rezervă de nivel suficientă pentru funcționarea CNE până la prima treaptă de avertizare.

Conform Raportului de monitorizare realizat de specialiștii Administrației Naționale „Apele Române”, precum și de la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă, situația la această oră se prezintă astfel:

Sunt contabilizate un număr de 274 localități (din sistemul centralizat- din sursa de apă de suprafață), iar384 localități (din foraje) sunt alimentate cu restricții.

La această oră, în ceea ce privește situația alimentărilor cu apă în regim centralizat (aparținând operatorilor de apă-canal), 274 localități din județele Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău, Vrancea, Hunedoara, Ilfov, Argeș, Giurgiu, Dâmbovița, Ialomița, Dolj, Gorj, Bihor și Arad (18 județe) funcționează în regim restricționat. Cele mai multe localități sunt în județele din Moldova.

În ceea ce privește sistemele de alimentare cu apă centralizate care au ca sursă de alimentare din foraje sau drenuri, restricțiile sunt determinate de creșterea consumului de apă pentru irigații. Este vorba despre un procent de 20-30% din fântânile care prezintă fenomen de secare. Astfel, în 384 de localități din județele Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Hunedoara, Sălaj (13 județe) sunt fântâni secate parțial. Cele mai multe localități sunt în județele din Moldova unde autoritățile locale și Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență iau măsuri deja de transportare a apei în vederea asigurării necesarului pentru oameni și animale.

Din cele 80 de secțiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 23 secțiuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerințelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someș-Tisa, Banat, Olt, Mureș, Crișuri și în special în bazinele hidrografice Siret și Prut. În afara secțiunilor de monitorizare a secetei, în secțiunile a 26 stații hidrometrice din râuri sunt secate (Someș-Tisa, Crișuri, Siret, Prut)

În loc…de concluzie 

România este uscată de secetă, iar rezerva de apă din principalele lacuri de acumulare ale Administrației Naționale „Apele Române” își menține tendința de scădere. Alimentarea cu apă este restricționată în aproape 300 de localități din România.Cu toate acestea, soluțiile din partea instituțiilor abilitate nu există.

Apa potabilă reprezintă cea mai importantă resursă,  una de-a dreptul vitală pentru omenire, dar care astăzi este distribuită într-un mod inegal pe suprafața Globului. Mai mult decât atât, după toate probabilitățile, rezervele de apă se vor împuțina pe măsură ce schimbările climatice se agravează. Organizația Națiunilor Unite a arătat că  din cauza „temperaturilor mai ridicate și a condițiilor meteorologice mai extreme și mai puțin previzibile”, calitatea apei de pe Pământ va avea de suferit. Pe de o parte există state care au acces la numeroase rezerve de apă (deși în mod inegal de-a lungul teritoriului pe care îl controlează) – Rusia, Brazilia sau Statele Unite. Acestea vor fi mai puțin afectate de împuținarea rezervelor de apă potabilă.

Deoarece apa este o resursă vitală pentru omenire, lipsa acesteia poate genera atât tulburări interne, cât și conflicte inter-statale.De exemplu, în momentul în care furtul apei va deveni o problemă la nivel internaţional, acest lucru ar putea conduce la un punct de tensiune geopolitică între ţările care se confruntă cu probleme transfrontaliere de aap.Un astfel de exemplu este construcţia barajului Marea Renaştere de pe Nil, un proiect hidroelectric de patru miliarde de dolari, finanţat de Etiopia, care ar pune Egiptul în situaţia de a-şi pierde rezervele de apă potabilă.

Diminuarea deficitului de apă s-a dovedit a fi un subiect politic dificil deoarece, în multe ţări, soluţiile de mediu sau de climă tind să întâmpine dificultăţi în a aduna destul sprijin politic pentru a deveni o realitate. De asemenea, este extrem de costisitor să se construiască noi surse de apă, baraje şi instalaţii de desalinizare.

Conform altor studii științifice, circa un milion de oameni mor anual, din cauza utilizării apei infestate sau a lipsei acesteia şi 844 de milioane de persoane nu au acces la apă potabilă, deşi 70% din suprafaţa Planetei Albastre este acoperită de apă. Problemele legate de penuria de apă la nivel global nu mai reprezintă o chestiune ipotetică, ci o realitate concretă.

Cu 2.500 de izvoare şi 60% din apele minerale din Europa, România continuă să fie (la nivel teoretic) unul dintre statele cu cele mai bogate resurse subterane de apă. Chiar şi aşa, nu este total ferită de pericolul unei crize la nivel hidrologic, încondițiileextreme și schimbările generate de fenomenele climatice.

De aceea, nu putem trece sub tăcere care sunt efectele lipsei de apă pe plan global, ce impact are aceasta asupra României şi care sunt riscurile ca, într-o bună zi, acest element indispensabil vieţii să fie complet epuizat…

Și nici să ne punem nădejdea în comunicatele pacificatoare care pot doar să ne liniștească temporar, din moment ce pentru activitățile casnice, Apele Române a recomandat populației din România că, acolo unde există posibilitatea, „să apeleze la folosirea și stocarea apei din surse alternative (inclusiv a celei de ploaie, când este posibil), astfel încât apa de băut (potabilă) să ajungă tuturor”.

Sursa foto: https://google.com

Acest material a fost realizat și sintetizat de către Prof.Dr.Daniel Mihai redactor-șef al platformei media independente Criteriul Național și jurnalist al Ziarului Nationalul.ro .

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.