Producătorul mărcilor Carpați și Snagov, fabricate în Germania pentru piața românească, se confruntă cu datorii fiscale uriașe. Retail Plus Services, compania care a readus pe piață celebrele branduri de țigări românești, a acumulat obligații către stat de 649,3 milioane lei, în principal din TVA și accize pentru țigări și băuturi alcoolice.

Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, societatea se află în portofoliul Administrației Fiscale pentru Contribuabili Mijlocii și, după ani de amânări și eșalonări la plată, a ajuns sub protecția concordatului preventiv, decizie dispusă de Tribunalul București pe 27 iunie 2025. Măsura suspendă pentru patru luni executările silite și lasă deschisă opțiunea unui plan de restructurare.

Datorii acumulate prin eșalonări succesive

Istoricul datoriilor Retail Plus Services începe în 2018, când compania a obținut primele eșalonări la plată, beneficiind inclusiv de facilitățile acordate în perioada pandemiei. Ani la rând, ANAF a aprobat noi reprogramări sau modificări, ceea ce a permis firmei să evite executarea silită.

În 2021, obligațiile principale erau de circa 15 milioane lei, plus dobânzi și penalități de 3,2 milioane. Însă în următorii ani, datoriile s-au majorat considerabil, mai ales din cauza accizelor neplătite.

Situația s-a complicat în 2024, când legislația fiscală a fost modificată, iar accizele nu au mai putut fi incluse în eșalonări. În consecință, ANAF a refuzat să reintroducă în planurile de plată sume de ordinul sutelor de milioane de lei.

În ianuarie 2025, Fiscul a anulat înlesnirile la plată pentru datorii de peste 351 milioane lei, la care s-au adăugat dobânzi și penalități de 23 milioane. O nouă cerere de reprogramare a fost aprobată doar parțial – pentru aproximativ 64 milioane lei – restul fiind considerate neeligibile.

Creștere a afacerilor, dar și pierderi

Paradoxal, firma și-a majorat veniturile în 2024, raportând o creștere a cifrei de afaceri cu 45%, până la 360 milioane lei. Totuși, rezultatul final a fost o pierdere de 28 milioane, mai mare decât în anul anterior. Numărul mediu de angajați a rămas extrem de redus – doar patru persoane.

Compania, administrată de Stelian Găvruș, produce la terți în Germania țigările Carpați și Snagov, iar în Bulgaria, tot prin contracte externe, băuturile spirtoase Unirea și Sankt Petersburg, comercializate în România prin distribuitori.

Patrimoniu aproape inexistent

Verificările ANAF în bazele de date ale ANCPI și DRPCIV au arătat că societatea nu deține bunuri imobile sau mobile proprii, cu excepția a trei autoturisme în leasing.

Datorii în creștere

Între ianuarie și iulie 2025, Retail Plus Services a mai acumulat obligații de circa 200 milioane lei, în special din accize, ceea ce a dus totalul la aproape 650 milioane lei.

Următoarele luni vor fi decisive pentru companie: concordatul preventiv îi oferă un răgaz pentru a negocia cu creditorii și pentru a încerca restructurarea datoriei. În caz contrar, riscul intrării în insolvență este iminent.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, efectuează zilele acestea o vizită scurtă în Statele Unite, unde are programate întrevederi la nivel înalt cu oficiali ai Departamentului de Comerț, potrivit unor surse politice, citate de mediafax.ro

Nazare este primul membru al actualului guvern care se deplasează la Washington după instalarea guvernului. Surse apropiate susțin că oficialul român a cultivat în ultimii ani o relație constantă cu cercurile republicane, ceea ce i-ar permite să deschidă canale de dialog economic direct la nivel guvernamental și politic.

Noua administrație republicană de la Washington, cunoscută pentru orientarea pro-business, ar putea crea oportunități de negociere pentru investiții americane în sectoare-cheie pentru România, precum energie, infrastructură sau tehnologie.

Potrivit acelorași surse, Nazare mizează pe experiența sa anterioară de negociator – confirmată prin aducerea Centrului Cyber al UE la București – pentru a repoziționa România în relația cu SUA pe dimensiunea economică.

Ministerul Finanțelor nu a confirmat oficial vizita și nu a transmis până acum niciun comunicat pe acest subiect.

Suma de 16,68 miliarde euro alocată României de Comisia Europeană prin intermediul noului instrument financiar “Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), este a doua cea mai mare sumă distribuită unui stat membru, după Polonia, în cadrul acestui program strategic, informează Ministerul Finanţelor, printr-un comunicat remis Agerpres.

SAFE, un instrument european cu o valoare totală de 150 de miliarde de euro, este creat pentru a sprijini statele membre să facă investiţii rapide şi importante în industria şi tehnologia de apărare. Prin intermediul unor împrumuturi cu dobândă avantajoasă, România va putea finanţa proiecte esenţiale pentru modernizarea echipamentelor militare şi pentru dezvoltarea capacităţii proprii de producţie.

“Alocarea de 16,68 miliarde de euro confirmă faptul că Comisia Europeană recunoaşte atât nevoile de securitate, cât şi rolul activ al României în consolidarea unei Europe mai sigure. Aceşti bani reprezintă un sprijin major pentru modernizarea sistemului militar şi pentru dezvoltarea industriei de profil, într-un moment în care întărirea siguranţei naţionale este vitală. Am obţinut această finanţare prin negocieri intense, fără a pune presiune suplimentară pe bugetul naţional, ceea ce este esenţial în actualul context economic. În acelaşi timp, aceste fonduri ne permit să garantăm mai multă siguranţă cetăţenilor din România, într-o perioadă marcată de provocări geopolitice majore”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.

SAFE este un instrument temporar de urgenţă, operaţional până la 31 decembrie 2030, care oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani şi o perioadă de graţie de 10 ani. În funcţie de opţiunea statului, poate fi acordată şi o prefinanţare de 15% din împrumut.

Finanţarea în cadrul acestui instrument are şi rolul de a stimula o abordare comună pentru achiziţia urgentă a produselor pentru nevoile apărării într-o manieră care să consolideze industria europeană de apărare, securitatea aprovizionării, interoperabilitatea forţelor şi echipamentelor.

“Ministerul Finanţelor va continua să colaboreze cu celelalte ministere implicate pentru a finaliza documentaţia necesară şi pentru a asigura o absorbţie rapidă şi eficientă a fondurilor, în conformitate cu obiectivele strategice de securitate ale României şi ale Uniunii Europene”, subliniază sursa citată.

Comisia Europeană a adoptat marţi alocarea provizorie a unei asistenţe financiare în valoare de 150 de miliarde euro pentru a consolida pregătirea pentru apărare în întreaga Uniune.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, acest pas major, realizat în cadrul programului “Acţiune de securitate pentru Europa” (SAFE), este conceput pentru a stimula capabilităţile de apărare ale UE şi pentru a ajuta statele membre să abordeze lacunele critice, precum şi să achiziţioneze împreună produse din domeniul apărării.

“În urma adoptării sale de către Consiliu în mai 2025, programul SAFE a suscitat un interes puternic, 19 state membre exprimându-şi intenţia de a participa şi solicitând sprijin dincolo de bugetul disponibil. SAFE va oferi împrumuturi pe termen lung, cu costuri reduse, pentru a ajuta statele membre să achiziţioneze echipamentele de apărare necesare de urgenţă. SAFE va permite, de asemenea, UE să sprijine în continuare Ucraina prin asocierea industriei sale de apărare la instrument încă de la început. Programul include o perioadă de graţie de 10 ani pentru rambursarea împrumuturilor, rate competitive ale dobânzii şi opţiuni pentru acorduri bilaterale cu ţări terţe în vederea extinderii eligibilităţii. Statele membre îşi pot pregăti acum planurile naţionale de investiţii, descriind utilizarea posibilei asistenţe financiare, care urmează să fie prezentate până la sfârşitul lunii noiembrie 2025. Comisia va evalua apoi aceste planuri naţionale, cu scopul de a efectua primele plăţi la începutul anului 2026”, se menţionează în comunicatul CE.

Regulamentul SAFE a fost adoptat la 27 mai 2025, ca parte a pachetului “Pregătire 2030”, un pachet n domeniul apărării care oferă pârghii financiare statelor membre ale UE pentru a stimula o creştere bruscă a investiţiilor în capabilităţile de apărare.