Asociaţia Arte Educaţie Creativitate şi Banda Desenată Craioveană, în parteneriat cu GREN – Grupul Român de Educaţie Nouă (Lien), PVR – Parteneriat Village Roumain Belgia, Asociaţia Cordelia şi Casa Corpului Didactic Mehedinţi îi invită pe toţi iubitorii de cultură la inaugurarea Casei Artelor din Drobeta-Turnu Severin.

Evenimentul se va desfăşura sâmbătă, 17 septembrie 2022, ora 17.00, pe strada Antonini nr. 23 din Drobeta-Turnu Severin şi va fi centrat pe aniversarea BDC, o grupare artistică ce reuneşte trei severineni şi care a împlinit 40 de ani, precum şi un concert etno jazz.

Programul:

Expoziţie BDC şi lansare de albume de bandă desenată.

Autori: Viorel Pîrligras, Valentin Iordache, Cristian Ciomu, Marian Mirescu

Atelier concept BDAS (Banda Desenată Aplicată în Şcoală), susţinut de autorul BD Mihai Grăjdeanu (Bucureşti)

Concert etno jazz OPUS 1.61 – Diana Drăghici (vocal),Cornel Popescu (instrumente tradiţionale), Cristian Ciomu (instrumente cu clape), Mircea Suchici (violoncel)

Performance video – ZOOTROPE – Magali Revest (Franţa)

BDC

Banda Desenată Craioveană este o grupare de autori BD apărută în 1982, în cadrul clubului craiovean SF „Victor Anestin”, pentru că un segment din membrii fondatori ai clubului – Viorel Pîrligras şi Marian Mirescu – erau creatori de gen. Ulterior, grupului i s-au alăturat şi autorii Valentin Iordache, Cristian Ciomu şi, pentru scurtă vreme, „bedefilul” Dodo Niţă, iar mai nou sârbul Dragan Predić. Activitatea grupului a demarat cu adevărat în ultimii zece ani şi este marcată de mai multe expoziţii realizate la Drobeta-Turnu Severin şi Craiova, dar mai ales de editarea a 12 numere din revista BDC – Clubul Benzilor Desenate.

Viorel Pîrligras s-a născut la Drobeta-Turnu Severin. Este deţinător al câtorva performanţe în peisajul publicistic românesc al benzii desenate: iniţiator al BD-rock-ului în România, autor al primei benzi desenate tridimensionale şi mai ales recordman al seriei de stripuri „Oscar”, ce a depăşit cifra de 5.000 de gaguri cotidiene în cei 18 ani de existenţă. A câştigat, în 2002, Marele Premiu la concursul „Micul Prinţ”, organizat de Editura Alfa, care i-a editat apoi culegerea „Caragiale (în benzi desenate)”. Are publicate benzi desenate în Italia, Belgia, Franţa, Brazilia, Norvegia. Deţinător al unuia din Premiile de Excelenţă acordate de Primăria municipiului Drobeta-Turnu Severin în 2013.

Severineanul Valentin Iordache, care locuieşte acum la Orşova, a făcut sarea şi piperul gazetei „Academia Caţavencu” în anii 1992-1993, publicând seria „Le Mitocain Roumain”. În 2006, volumul „Epsitaxis la hamsii” (Editura MJM Craiova) obţine trofeul anual al celui mai bun album BD românesc. Autor a peste 100 de poveşti în benzi desenate şi a mai multor albume BD, este o legendă vie a grupului Banda Desenată Craioveană.

Marian Mirescu, cunoscut mai ales pentru transpunerea personajului Bulă în benzi desenate, a obţinut, ca scenarist,  Marele Premiu în 2010 la concursul Salonului BD International Comics Festival, de la Belgrad. Este editorul celui mai longeviv fanzin din România – “AH, BD!” – care a împlinit 26 ani în 2022. Singurul craiovean care a publicat benzi desenate în revista americană “Attic Witt”.

Cristian Ciomu este şi el severinean la origine. Face parte din seria de autori BD născuţi în urma concursului „Aventurile lui Pif şi ale colegului Minitehnicus” organizat de revista „Cutezătorii” în 1970. Doi ani mai târziu, la al doilea concurs naţional, a obţinut Premiul întâi. De atunci a publicat în mai multe reviste, dar şi-a împărţit pasiunea cu muzica (a cântat jazz rock progresiv cu „Basorelief”şi „Opus 1,61”, a compus muzica mai multor spectacole de teatru la Craiova, Iaşi, Suceava, Sibiu, Piteşti, Bucureşti si Quebec-Montreal Canada a susţinut partiturile muzicale la celebrele „Răscruciuri” organizate de asociaţia sa – Podul lui Apolodor) şi cu arhitectura, profesiunea sa. S-a evidenţiat la Salonul BD Craiova 96, unde a prezentat spectacolul audio-vizual „Balada lui Corto Maltese” reluată şi la Festivalul BD de la Belgrad în 2015.  In 2020 a editat primul sau album „Povestiri desenate istorice şi comice” cere reuneşte benzile desenate publicate în revista BDC.

Dragan Predić, din Kladovo – Serbia, un bun cunoscător al fenomenului BD românesc şi internaţional, a asigurat legătura strânsă a grupului cu organismele BD sârbeşti, participarea la festivalurile de gen de la Leskovac şi Belgrad, dar s-a constituit şi ca un bun translator al benzilor desenate româneşti în limba sârbă. E cel care a făcut posibilă apariţia operelor multor autori sârbi importanţi în revista grupului BDC.

Mihai Ionuț Grăjdeanu este autor și profesor de benzi desenate, fondator program B.D.A.Ș (Banda Desenata Aplicată la Școală). A demarat, în ultimii 11 ani, trei proiecte editoriale: Legendele Dacilor, Comics Didactic, BD Historia, o metodă de predare în şcoli, a inventat un muzeu (Muzeul Cosmic în cadrul Muzeului Municipiului Bucureşti), a inițiat şi organizat o serie de Saloane și expoziții BD în diferite oraşe din țară, pe lângă realizarea unui manual BD, numeroase romane grafice, reviste şi albume de bandă desenată publicate. A inițiat, sub egida Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, în parteneriat cu Academia Olimpică, “Olimpiada de Benzi Desenate”- demers unic la nivel mondial, o competiție dedicată elevilor de școală și liceu, eveniment desfășurat sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. Organizează tabăra de benzi desenate a CNR UNESCO și reprezintă România la diferite expoziții și conferințe internaționale, cea mai recentă expoziție de autor fiind organizată de ICR Bruxelles în august 2022, cu ocazia anului Caragiale (“O scrisoare pierdută” în benzi desenate, tradusă în limba franceză).

Opus 1,61

Opus 1,61 abordeaxa stiluri muzicale diverse,  cronologic pornind de la rock progresiv ca sa abordexe apoi  jazz si musique du monde. Trupa s-a constituit la sfarsitul anilor 70 in Bucuresti la intitiativa unor studenti arhitecti care au gasit in rock o forma de dizidenta dar si de aliniere la cultura occidentului spre a carei forma de libertate de expresie si creativitate aspirau. Cristian Ciomu este cel care va continua Opus 1,61 si ii va da o noua orientare, anume de agora a artelor, si va reuni artisti palstici, muzicieni si arhitecti din Craiova. Din 2000 stilul muzical abordat este mai aproape de jazz cu influente clasice simfonice si de opera. Colaborarea cu Cornel Popescu, caval si fluiere traditionale introduce elemente etho din muzica arhaica romaneasca.  In 2022 Diana Draghici integreaza Opus 1,61 adugand orientari spre musique du monde. Celelalte colaborari continua si stilurile raman diversificate

Quator Opus 1,61 (Cristian Ciomu, Diana Draghici, Cornel Popescu, Mircea Suchici) abordeaza teme muzicale nascute din muzica popoarelor, muzica traditionala romaneasca fiind o forma de exprimare preferentiala. Ele pot fi combinate cu teme muzicale clasice cantate in mod liber.

Opus 1,61 isi propune implicarea in proiecte eduative in Romania, in cadrul unui laborator de cercetare in educatie alternativa.

Texte si teme muzicale: Uneori muzica e inspirata din folclorul romanesc cu diverse influente orientale (turcesti, grecesti si arabe) dar si slave si tzigane, alteori este o ocazie de a comunica asupra altror arte sau culturi.  Ceea ce este esential ca mesaj e sentimentul de comuniune, de apartenenta la o umanitate, diversa si complexa, dar unitara in acelasi timp.

Echipa:

Iulian Albu-chitara electrica, Cristian Ciomu claviaturi, Diana Draghici – voce, Cornel Popescu – caval,  Mirecea Suchici -violoncel, Marcel Voinea – baterie, Ilinca Zamfir – canto voce

Echipa e completata de Rodica Tugui – sociolog si consilier Opus 1,61 si Oana Stancu – actrita.

Diana Draghici, voce, colaboreaza cu trupa Opus din ianuarie 2022. De formatie actrita, dar activand in domeniul educatiei alternative ca formator si cofondator de scoala democratica, Diana e interesata de promovarea unei forme de spectacol la mijloc de drum intre improvizatie si structura stabilita, intre arta si viata reala, muzica si teatru, psihoterapie.  Considera ca muzica este un mijloc de comuniune directa, creind un arc de rezonanta intre artist si spectator. Empatia neconditionata fata de celalalt se pot exprima prin muzica deasemenea, prin muzica se pot atinge parti din sine inaccesibile in mod obisnuit, stari asemanatoare transei meditative. Modalitatile artistice sunt asumate:promovarea unei voci naturale, nelucrata ce exprima amprenta unei experienta de viata subictive, a oamenilor în simplitatea și unicitatea lor, un omagiu diversitatii lumii. Se inspira din muzica traditionala a diverselor popoare dar și din teme muzicale clasice și religioase, amestecându-le uneori în aceleași piese, în cel mai simplificat mod tehnic posibil, dar păstrând posibilitatea acestora de a crea rezonanțe prin variația lungimii sunetului, care este liberă.

Cornel Popescu caval, fluiere, cimpoi și dramba, este unul dintre cei mai activi interpreti de muzica traditionala olteneasca la aceste instrumente. Membru al mai multor societati culturale: Antonn Pann, Rusidava Culturala, Caravana culturii, cafeneaua Literară Cetatea Baniei, a introdus cavalul în biblioteci, muzee, lacasuri de cult dar și în cadrul unor concerte de ethno jazz alături de ceilalți membrii Opus 1,61. A participat la mai multe festivaluri concurs de gen obținând numeroase premii cel mai important fiind cel obținut la cea de a 8-a editie a prestigiosululi festival internațional de folclor Maria Tanase. Pastrator al autentiului în materie de muzica traditionala, este atent la toate detaliile ce țin de prezenta sa scenica, costume și accesorii dorind sa vehiculeze imaginea autentica a pastorului din campia Dunarii.

Mircea Suchici, violoncelist, concertist și compozitor,  angajat al filarmonicii Oltenia și al Operei din Craiova,  a participat la infiintarea unor orchestre în Romania (Marea Neagră Constanta și Lyra Gorjului la Tg Jiu). Cu un vast repertoriu mergând de la clasic la jazz, folk și muzica traditionala, Mircea Suchici a realizat numeroase colaborari și turnee în Romania și în strainatate alături de orchestrele din Craiova, Valcea, Ploiesti, Bacau sau alături de artistii Madalina Amon si Delia Cernatescu pe scene din Romania. S-a alăturat conceptului de Rascruci conceput de Cristian Ciomu încă de la inceputuri, aducând în cadrul acestor evenimente o încercare de sincretism intre muzica si poezie, creatiile sale muzicale inspirate de versurile poetilor olteni continand și un element recitativ .

Magali Revest

Magali Revest, dansatoare, coregrafă, cercetătoare în domeniul dansului.
Artist multidisciplinar, ea provine atât din domeniul artelor spectacolului, cât și din cel al artelor vizuale.
Încă din copilărie și-a cultivat setea de cultură și de cunoaștere, lăsând să i se deschidă drumuri care astăzi se traduc într-un demers artistic care se scrie pe parcursul întâlnirilor. Ceea ce o motivează sunt legăturile dintre imaginea fixă și mișcare.
Lucrează asupra imaginii de sine, imaginea de sine în raport cu lumea.
Întrebările filosofice pe care și le pune sunt legate de esența existenței noastre: Originea.
Magali lucrează în jurul corpului, a legăturii, a urmei și a memoriei. Mijloacele pe care le folosește sunt dansul, teatrul și artele vizuale.
Timp de zece ani, a condus compania de teatru-dans și marionete Kokliko’theatre din Bruxelles.
În septembrie 2017, în cadrul unui proiect de cercetare-creație la Universitatea din Nisa, a scris o disertație despre dans și desen; „Corps dansant, corps dessiné” (Corp dansant, corp desenat), această cercetare pune în discuție urmele pe care le lăsăm în calitate de artiști.
Acest proiect de cercetare continuă și astăzi prin practica sa în domeniul educației somatice la Universitatea din Lyon.
Stabilită la Nisa, lucrează cu Frédéric Pasquini pe tema imaginii fixe și a corpului și își continuă cercetările sub forma unui laborator în care pune în discuție dansul, expresivitatea și receptivitatea sa.