Timp de multi ani, s-a crezut in mod eronat ca creierul copilului are mari dificultati in sustinerea invatarii unei a doua limbi. De multe ori s-a crezut ca invatarea timpurie a limbilor straine nu este buna pentru copii si poate crea dificultati in aprofundarea limbii materne. In realitate, este timpul sa risipim acest mit: in acest articol vom vorbi, de fapt, despre modul in care bilingvismul timpuriu poate ajuta in schimb la crestere, atat psihofizic, cat si emotional. In plus, copiii pot urma in ziua de azi cursuri moderne, realizate in conformitate cu dezvoltarea lor, la scoli sau intitutii private precum https://www.ilsc.ro/cursurigermana. Modulele pedagogice pentru cursurile de limba germana, engleza, franceza si olandeza, sunt create in conformitate cu varsta celor mici. Sa vedem, pe larg, de ce bilingvismul este recomandat.

Creierul uman este un sistem extrem de complex; are aproximativ 100 de miliarde de neuroni si fiecare neuron are in medie 1000 de sinapse pe care le conecteaza la alti neuroni. Daca inmultim neuronii si sinapsele, obtinem numarul de conexiuni ale creierului: 100.000 de miliarde. Pe langa complexitate, creierul are o a doua caracteristica fundamentala: „schimbarea”. La nastere, copilul are aproape toti neuronii, dar intre ei se formeaza doar cateva conexiuni (sinapsele), doar cele esentiale pentru supravietuirea fizica. Pe masura ce creierul se dezvolta, acesta devine mai mare si cu o densitate neuronala mai mare. Creierul unui copil de trei ani a atins aproximativ 90% din dimensiunea pe care o va avea ca adult. Cresterea fiecarei regiuni a creierului depinde de stimularile pe care le primeste si, prin urmare, de posibilitatea crearii de noi conexiuni intre neuroni. Pana la opt ani, exista o dezvoltare rapida a sinapselor; ulterior are loc o eliminare progresiva prin „taierea” sinapselor. Modul in care creierul se dezvolta va determina capacitatile cognitive, afective si sociale ale adultului.
Studiile neurolingvistice asupra plurilingvismului au aratat ca dobandirea timpurie a mai multor limbi la un copil „sculpteaza” , la nivel microanatomic, creierul intr-un mod diferit  fata de cei care vorbesc doar o limba.

Conform unor studii, s-a aratat ca limbile la care este expus subiectul in primii trei ani de viata sunt primite de creier in mod natural, lucrul acesta functionand bine pana la opt ani si apoi aceste abilitati se diminueaza odata cu lateralizarea progresiva a zonei cerebrale responsabile de limbaj. Asimilarea timpurie a mai multor limbi determina abilitati fonologice si morfosintactice care vor fi stocate in memoria implicita (pe termen lung), memoria care priveste comportamente automate. Prin urmare, va exista o utilizare automata si naturala a limbajului care implica accentul, morfologia si sintaxa limbajului insusi.
Limbajul invatat de un adult este plasat in zonele corticale si este reprezentat de memoria explicita (pe termen scurt), cea care priveste toate informatiile care sunt amintite in mod constient si care modifica activitatea sinoptica doar temporar. Rezultatul este o expresie lenta si uneori neindemanatica, cu accent strain si prezenta a numeroase inexactitati morfosintactice.

Dupa ce am eliminat multe dintre indoielile legate de invatarea timpurie a limbilor straine, sa vorbim despre beneficii. Cele mai cunoscute beneficii sunt cele ale accesului la doua culturi, toleranta mai mare fata de alte culturi, avantaje in lumea muncii pe viitor, dar mai ales pe modul de a gandi si de a actiona in anumite contexte si situatii.
Conform studiilor, invatarea unei a doua limbi de la o varsta frageda imbunatateste abilitatile de „rezolvare a problemelor”, creativitatea si gandirea abstracta. Mai mult, cei care sunt bilingvi par sa aiba abilitati matematice, de lectura si decizie mai bune decat cei care nu sunt. Persoanele care cunosc doua limbi pot conta pe o dezvoltare mai mare a zonelor creierului care afecteaza luarea de decizii corecte si rapide, deoarece se gandesc mult mai repede.

Dar care este varsta potrivita pentru a invata?
Potrivit cercetatorilor, cu atat mai devreme cu atat mai bine. Bilingvismul copilariei este diferit de invatarea unei limbi straine la varsta adulta. Prin „abordarea naturala”, invatarea este un proces spontan pentru copil. Adesea, copiii amesteca limbi si accente formuland expresii. Expunerea la a doua limba trebuie sa fie sistematica si intensiva si ar trebui sa aiba loc in special cu lectii de la profesorii specializati, precum cei de la ILSC.  Un alt beneficiu al bilingvismului este constientizarea faptului ca exista o alta perspectiva decat a propriei persoane. Aceasta descentralizare cognitiva, definita drept „teoria mintii” de catre psihologi, se crede a fi realizata cu un an inainte de copiii care vorbesc doua limbi in comparatie cu cei care vorbesc doar una. Copilul evalueaza constant competenta lingvistica a interlocutorului pentru a adopta alegerea limbii in functie de tipul de persoana cu care vorbeste cineva. Prin urmare, este normal ca un copil sa vorbeasca intr-o limba cu colegul sau de joaca si, in acelasi timp, in alta cu un adult. Beneficiile cognitive privesc si controlul executiv al atentiei in tranzitia rapida de la o sarcina la alta.

In concluzie, expunerea zilnica sau regulata la o a doua limba este de o importanta fundamentala pentru dezvoltarea cognitiva a copilului. Copiii sunt incurajati sa gandeasca in mod critic, sa fie intreprinzatori si creativi prin imbunatatirea si cresterea abilitatilor lingvistice si de comunicare pentru formarea adultilor din ce in ce mai competenti din punct de vedere lingvistic, asa cum se cere intr-o lume din ce in ce mai globalizata.
Pe scurt, cei care sunt bilingvi au ceva in plus!