Cu câțiva ani în urmă, pentru multe companii prezența online începea și se termina cu un website.

Trebuia să arate bine, să aibă câteva pagini despre servicii, un formular de contact și, eventual, un blog actualizat din când în când.

Lucrurile nu mai sunt atât de simple.

Astăzi, un potențial client poate descoperi o companie în Google, poate cere o recomandare unui sistem AI, poate verifica LinkedIn-ul fondatorului, poate căuta recenzii, poate analiza website-ul și poate abandona totul în câteva secunde dacă experiența nu îi inspiră încredere.

Pentru Alex Zdru, fondatorul Lexor Genesis și Lexor Axiom, aceasta este una dintre cele mai importante schimbări din ultimii ani.

După peste 18 ani petrecuți în web design, SEO și dezvoltarea de proiecte digitale, el privește un website foarte diferit față de perioada în care și-a început activitatea.

Un site nu mai este un produs izolat.

Este o piesă dintr-un sistem.

Iar dacă sistemul nu funcționează, faptul că homepage-ul arată spectaculos devine aproape irelevant.

„Arată bine” nu mai este un criteriu suficient

Există o discuție pe care aproape orice web designer cu experiență a avut-o cu un client.

„Vreau ceva wow.”

Este o cerință perfect legitimă.

Problema începe atunci când acel „wow” devine singurul criteriu după care este judecat website-ul.

Poți avea animații impresionante, fotografii excelente, efecte sofisticate și o interfață care arată impecabil într-o prezentare.

Dar dacă site-ul se încarcă greu pe telefon, utilizatorul nu găsește rapid informația pe care o caută sau Google nu înțelege foarte bine structura paginilor, frumusețea nu salvează proiectul.

Alex Zdru a ajuns la această concluzie după ani în care web design-ul și SEO-ul au reprezentat o mare parte din activitatea sa profesională.

Pentru el, designul bun nu este cel care atrage atenția asupra designerului.

Este cel care îl ajută pe utilizator.

Uneori chiar fără ca utilizatorul să observe acest lucru.

Pagina se încarcă repede. Meniul are sens. Titlul explică imediat ce oferă compania. Informația importantă apare când trebuie. Butonul pe care trebuie să îl apeși este acolo unde te-ai aștepta să fie.

Nimic spectaculos.

Dar totul funcționează.

Iar în digital, această simplitate este mult mai dificil de construit decât pare.

Internetul a devenit mai sofisticat, dar utilizatorii au devenit mai nerăbdători

Este unul dintre paradoxurile tehnologiei moderne.

Avem telefoane extrem de puternice, conexiuni rapide, procesoare performante, infrastructură cloud și framework-uri capabile să construiască aproape orice experiență imaginabilă.

Cu toate acestea, oamenii au din ce în ce mai puțină răbdare.

Dacă o pagină durează prea mult să se încarce, pleacă.

Dacă trebuie să caute prea mult prețul sau serviciul dorit, pleacă.

Dacă website-ul pare dubios, pleacă.

Dacă textul sună ca și cum ar fi fost scris pentru un motor de căutare în loc de un om, probabil că pleacă și de acolo.

Din perspectiva lui Alex, acesta este motivul pentru care web design-ul modern trebuie să fie analizat împreună cu UX-ul, performanța, SEO-ul și conversia.

Nu există un utilizator pentru design și alt utilizator pentru SEO.

Este aceeași persoană.

Și, de multe ori, aceeași persoană decide în câteva secunde dacă o companie merită atenția sa.

SEO a devenit mai greu tocmai pentru că Google a devenit mai bun

În urmă cu mulți ani, o parte importantă din SEO putea fi redusă la optimizarea unor elemente relativ previzibile.

Cuvinte-cheie.

Titluri.

Linkuri.

Conținut.

Structură.

Toate acestea contează și astăzi.

Dar diferența este că motoarele de căutare au devenit mult mai bune în a pune lucrurile în context.

Pentru cine este această pagină?

Cine a scris informația?

Compania este reală?

Are experiență?

Există dovezi?

Ce alte surse vorbesc despre ea?

Răspunde conținutul cu adevărat întrebării utilizatorului sau încearcă doar să ocupe o poziție în Google?

Pentru Alex, aici apare una dintre cele mai mari greșeli făcute de companiile care privesc SEO-ul ca pe un serviciu izolat.

Construiesc un website.

Apoi angajează pe cineva pentru SEO.

Apoi pe altcineva pentru conținut.

Altă agenție se ocupă de reclame.

Un developer repară problemele tehnice.

Un designer modifică interfața.

Fiecare vede o bucată.

Puțini văd sistemul.

Este unul dintre motivele pentru care Alex a construit Lexor Genesis în jurul unei abordări în care web design-ul și SEO-ul nu sunt tratate ca două universuri diferite.

Pentru că, în realitate, ele se influențează permanent.

Cea mai bună optimizare începe înainte să existe website-ul

Este mult mai ușor să construiești corect decât să repari ulterior.

Sună banal.

Dar în industria web, se întâmplă frecvent exact invers.

Website-ul este construit după criterii vizuale, iar după lansare apare specialistul SEO care descoperă că trebuie schimbată arhitectura.

Sau că paginile importante nu există.

Sau că există cinci pagini care concurează pentru aceeași intenție de căutare.

Sau că meniul este elegant pentru utilizator, dar structura informației este confuză pentru motoarele de căutare.

Sau că anumite elemente esențiale sunt încărcate într-un mod inutil de complicat.

Apoi începe reparația.

Pentru Alex, SEO-ul trebuie să intre în discuție mult mai devreme.

În momentul în care se decide ce pagini va avea website-ul.

Ce caută oamenii.

Cum trebuie organizate serviciile.

Ce întrebări trebuie să primească răspuns.

Ce entități trebuie să poată identifica Google.

Ce dovezi are compania.

Și, mai important, de ce ar trebui cineva să aleagă acea companie și nu una dintre celelalte zece care apar în aceeași pagină de rezultate.

Acolo începe optimizarea.

Nu când cineva deschide pentru prima dată un instrument SEO.

Apoi a venit inteligența artificială

Alex a început să se orienteze tot mai mult către AI automation și AI implementation începând din 2021.

Nu pentru că SEO-ul sau web design-ul deveniseră mai puțin importante.

Ci pentru că devenea evident că AI-ul urma să modifice ambele domenii.

Inițial, discuția despre inteligență artificială era dominată de automatizări relativ simple.

Apoi au apărut modelele generative.

Chatboți.

Generare de imagini.

Generare de cod.

Asistenți AI.

Sisteme capabile să lucreze cu documente, să utilizeze instrumente și să păstreze context.

Dintr-odată, întrebarea nu mai era „La ce putem folosi AI?”.

Întrebarea devenise aproape inversă:

„Unde chiar are sens să folosim AI?”

Este o diferență importantă.

Nu orice problemă are nevoie de AI

Entuziasmul din jurul inteligenței artificiale a creat și o industrie a soluțiilor în căutarea unor probleme.

AI în aplicație.

AI în website.

AI în customer support.

AI în marketing.

AI în CRM.

AI peste tot.

Uneori funcționează extraordinar.

Alteori, un formular și două reguli bine scrise ar fi rezolvat problema mai repede și mai ieftin.

Alex privește această perioadă cu pragmatismul unui om care a văzut deja mai multe cicluri tehnologice.

Tehnologia este utilă atunci când dispare în spatele rezultatului.

Utilizatorul nu ar trebui să fie impresionat că există inteligență artificială într-o aplicație.

Ar trebui să fie impresionat că aplicația îi rezolvă problema foarte bine.

Diferența pare mică.

În dezvoltarea unui produs, este uriașă.

Lexor Axiom și trecerea de la servicii la produse

Dacă Lexor Genesis reprezintă în mare parte experiența acumulată de Alex în SEO, web design și dezvoltare digitală, Lexor Axiom marchează o altă etapă: construirea de aplicații și produse digitale.

Aici apare o schimbare interesantă de perspectivă.

Atunci când construiești un website pentru un client, problema este relativ bine definită.

Clientul are o afacere.

Are servicii.

Are un public.

Website-ul trebuie să conecteze aceste elemente.

Când construiești un produs propriu, aproape fiecare presupunere trebuie verificată.

Este funcția respectivă cu adevărat necesară?

Utilizatorul o înțelege?

Va reveni în aplicație?

Există prea mulți pași?

Ce trebuie automatizat?

Ce ar trebui să rămână sub controlul omului?

Ce date trebuie păstrate?

Ce informații nu ar trebui stocate?

Unde ajută AI-ul?

Unde încurcă?

Aceste întrebări au dus activitatea lui Alex tot mai aproape de zona de product development.

Și, paradoxal, l-au făcut să privească și mai critic website-urile.

Pentru că un website este, în fond, tot un produs digital.

Doar că multe companii uită acest lucru.

AI nu elimină nevoia de expertiză. O face mai vizibilă

Există ideea că inteligența artificială va face expertiza mai puțin importantă pentru că oamenii vor putea obține răspunsuri instant.

Se poate întâmpla exact contrariul.

Cu cât devine mai simplu să produci conținut, cu atât devine mai greu să demonstrezi că acel conținut merită încredere.

Oricine poate genera zece articole într-o după-amiază.

Oricine poate crea o fotografie impresionantă.

Oricine poate construi o pagină care pare profesionistă.

Bariera de producție scade.

Bariera de încredere crește.

De aceea numele persoanelor din spatele unei companii, experiența lor, proiectele, opiniile, prezența profesională și istoricul în industrie vor conta probabil mai mult, nu mai puțin.

În SEO există deja această direcție.

Autoritatea nu mai poate fi simulată atât de ușor doar prin volum.

Trebuie să existe oameni reali în spatele informației.

Experiență reală.

Perspective proprii.

Surse externe.

Un istoric care poate fi verificat.

Este unul dintre motivele pentru care Alex consideră că E-E-A-T nu ar trebui tratat ca o simplă listă de optimizări SEO.

Nu adaugi o pagină „Despre noi”, câteva date structurate și ai rezolvat problema.

Încrederea trebuie să existe înainte să poată fi optimizată.

„Experiența” este probabil cuvântul cel mai subestimat din E-E-A-T

În ultimii ani s-a discutat foarte mult despre autoritate.

Mai puțin despre experiență.

Există însă lucruri pe care le înțelegi diferit după ce ai construit efectiv website-uri, ai urmărit poziții în Google ani la rând, ai văzut proiecte crescând și ai văzut altele eșuând.

După peste 18 ani de activitate, Alex nu vorbește despre SEO doar din perspectiva lucrurilor care funcționează.

La fel de valoroase sunt lucrurile care au încetat să funcționeze.

Tactici considerate normale cu zece ani în urmă pot fi astăzi inutile.

Tehnologii care păreau viitorul au dispărut.

Platforme considerate indispensabile și-au pierdut relevanța.

Iar strategii promovate agresiv în industrie s-au dovedit simple mode.

Aici apare avantajul experienței.

Nu îți oferă capacitatea de a prezice viitorul.

Îți oferă un filtru mai bun pentru prezent.

Alex Zdru nu este programatorul care urăște marketingul și nici marketerul care se teme de cod

Poate cea mai interesantă parte a profilului său profesional este că se află într-o zonă greu de definit printr-un singur titlu.

SEO.

Web design.

Dezvoltare.

UX.

AI.

Automatizare.

Aplicații.

Din exterior, poate părea prea mult.

În practică, aceste domenii au început să se suprapună atât de mult încât granițele devin din ce în ce mai artificiale.

Un specialist SEO care nu înțelege deloc tehnologia va avea limite.

Un developer care nu înțelege utilizatorul va avea limite.

Un designer care nu înțelege conversia va avea limite.

Un om de marketing care nu înțelege produsul va avea limite.

Iar cine implementează AI fără să înțeleagă problema de business poate construi foarte repede ceva de care nimeni nu are nevoie.

Profilul multidisciplinar al lui Alex s-a format tocmai din această suprapunere.

Nu pentru că ar încerca să înlocuiască fiecare specialist dintr-o echipă.

Ci pentru că poate înțelege cum se influențează deciziile dintre discipline.

Există și un dezavantaj al experienței

Te face sceptic.

După suficient de mulți ani în tehnologie, este dificil să mai fii impresionat de fiecare produs care promite să „schimbe totul”.

Alex a trecut prin suficiente transformări ale internetului pentru a ști că există o diferență între o tehnologie importantă și marketingul construit în jurul ei.

Asta nu înseamnă conservatorism tehnologic.

Dimpotrivă.

Activitatea sa din ultimii ani, inclusiv dezvoltarea Lexor Axiom, arată interesul pentru AI și pentru instrumentele noi.

Dar există o regulă simplă:

nou nu înseamnă automat mai bun.

Uneori o soluție matură, simplă și stabilă bate o tehnologie spectaculoasă.

Iar această gândire devine foarte importantă atunci când sunt în joc bugetele și datele unei companii.

Ce ar trebui să urmărească o companie în 2026?

Nu să aibă cel mai sofisticat website.

Nu să publice cel mai mult.

Nu să integreze AI în fiecare proces.

Nu să urmărească fiecare update Google.

Ci să construiască un sistem digital coerent.

Website rapid.

Mesaj clar.

Conținut bun.

Expertiză demonstrabilă.

SEO tehnic sănătos.

O identitate care poate fi verificată.

Automatizare acolo unde economisește timp.

AI acolo unde produce o îmbunătățire reală.

Și, poate cel mai important, oameni reali în spatele companiei.

Într-un internet care devine din ce în ce mai automatizat, partea umană poate deveni unul dintre cele mai puternice diferențiatoare.

De ce contează cine este în spatele unui brand

Ani întregi, multe companii au încercat să pară mai mari decât sunt.

Website-uri impersonale.

Fotografii stock.

Texte scrise la persoana a treia.

Echipe fără nume.

Formulări precum „suntem lideri” fără să fie foarte clar cine este, de fapt, acel „noi”.

Internetul începe să se miște în direcția opusă.

Utilizatorii caută fondatorii.

Verifică LinkedIn.

Caută recenzii.

Caută numele companiei împreună cu „review”.

Vor să știe cine răspunde.

În acest context, Alex nu vede personal branding-ul doar ca pe o formă de promovare.

Îl vede și ca pe o formă de transparență.

Dacă îți pui numele lângă ceea ce construiești, accepți implicit și responsabilitatea pentru acel lucru.

Alex Zdru, Lexor Genesis și Lexor Axiom

Astăzi, activitatea profesională a lui Alex Zdru poate fi privită prin cele două companii.

Lexor Genesis continuă direcția construită în jurul SEO, web design-ului, dezvoltării și creșterii digitale.

Lexor Axiom duce experiența către aplicații, AI, automatizare și produse software.

În loc să fie două povești separate, ele descriu două etape ale aceleiași evoluții profesionale.

Prima a început cu întrebarea:

„Cum construim o prezență online care funcționează?”

A doua merge mai departe:

„Cum construim produse digitale care fac ceva util pentru utilizator?”

Tehnologiile diferă.

Principiul rămâne aproape același.

Mai puțin hype. Mai multă construcție.

Poate că aceasta este formularea care descrie cel mai bine filosofia profesională a lui Alex Zdru.

În tehnologie există permanent tentația de a vorbi despre ce urmează.

AI va schimba asta.

Noua platformă va elimina cealaltă platformă.

SEO a murit.

Aplicațiile vor dispărea.

Website-urile nu vor mai conta.

Internetul este plin de astfel de predicții.

De cele mai multe ori, realitatea este mai puțin dramatică.

Lucrurile nu dispar peste noapte.

Evoluează.

Website-urile continuă să conteze.

SEO continuă să conteze.

Designul continuă să conteze.

Programarea continuă să conteze.

AI-ul nu le înlocuiește pur și simplu.

Le schimbă.

Iar avantajul îl au cei care pot înțelege schimbarea fără să uite principiile care existau înaintea ei.

După peste 18 ani în industria digitală, Alex Zdru pare să fi ajuns exact în acest punct.

Nu mai este interesat doar de instrument.

Este interesat de motivul pentru care acel instrument există.

Nu doar de trafic.

Ci de ce se întâmplă după ce utilizatorul ajunge pe site.

Nu doar de AI.

Ci de problema pe care AI-ul o rezolvă.

Nu doar de aplicație.

Ci de motivul pentru care cineva ar deschide-o din nou mâine.

Această perspectivă nu produce întotdeauna cele mai spectaculoase promisiuni de marketing.

Dar produce o întrebare mult mai sănătoasă pentru orice proiect digital:

Funcționează cu adevărat?

Pentru Alex Zdru, răspunsul la această întrebare contează mai mult decât tehnologia folosită pentru a ajunge acolo.

În toamna acestui an, România marchează o premieră națională: lansarea Shaorma Fest, primul festival dedicat exclusiv shaormei, cel mai apreciat street-food al generației urbane. Evenimentul va avea loc în perioada 26–27 septembrie 2026, în incinta Divertiland Water Park, amplasat strategic pe A1, km 13, în zona Militari, la doar 15 minute de București. Locația oferă infrastructura ideală pentru evenimente outdoor de amploare, cu spații extinse, acces facil și o atmosferă care transformă experiența culinară într-un adevărat spectacol urban.

Shaorma Fest propune un concept fresh, autentic și energic, construit în jurul gustului care adună orașul. Prima ediție reunește unii dintre cei mai apreciați vendori din țară, rețete originale, demonstrații live, competiții cu premii și activări creative de brand, într-un weekend dedicat aromelor, muzicii și entertainmentului urban. Publicul va putea participa la competiția „Cea mai bună shaorma din România”, jurizată atât de profesioniști, cât și de consumatori, într-un format interactiv care pune în valoare diversitatea și creativitatea gastronomică. În completarea experienței de festival, prin parteneriatul dintre Venus Social Concept și PepsiCo România, în fiecare zi de eveniment, primii 1.500 de participanți vor primi gratuit câte o doză de Pepsi la accesul în festival, pe baza biletului validat.

„În România există festivaluri dedicate multor preparate, însă niciunul dedicat exclusiv shaormei. Ne-am propus să transformăm unul dintre cele mai iubite produse de street-food într-o experiență completă, care îmbină gastronomia, competiția și entertainmentul.”, declară Nadia Eperjessy, Head of Events & Strategic Partnerships, Venus Social Concept.

Biletele pentru Shaorma Fest sunt disponibile în sistem Early Bird la prețul de 15 lei, urmând ca, începând cu 31 august, prețul standard să fie de 25 lei. Vizitatorii Divertiland Water Park beneficiază de o ofertă specială, putând achiziționa bilete la festival cu doar 10 lei, până la încheierea sezonului.

Shaorma poate fi o alegere bună atunci când ingredientele sunt de calitate și există echilibru în cantități și frecvența. Până la urmă, este un preparat pe care foarte mulți dintre noi îl iubim, iar astăzi există suficiente variante, inclusiv vegetariene și vegane, încât fiecare să-și poată găsi propria combinație, adaugă Nadia Eperjessy.

Divertiland Water Park devine, astfel, gazda unui eveniment care îmbină gastronomia urbană cu entertainmentul contemporan. Cele 10 hectare ale parcului permit amenajarea unor zone dedicate degustărilor, activărilor de brand, scenelor de muzică live și spațiilor pentru competiții, oferind peste 1.000 de locuri de parcare și facilități moderne, inclusiv stații de încărcare electrică. 

Shaorma Fest este organizat de Venus Social Concept, parte din VENUS GROUP — un grup de companii cu activitate în domeniul investițiilor și dezvoltărilor imobiliare, prin diviziile Venus Capital Investment și Venus Build, dar și în cel al marketingului și organizării de evenimente, prin Venus Social Concept. Proiectele și evenimentele dezvoltate de VENUS GROUP sunt susținute de o cercetare de piață minuțioasă și de o strategie orientată permanent către cererea reală, ceea ce permite grupului să lanseze inițiative relevante, actuale și adaptate publicului contemporan.

(Material furnizat și asumat de Costina Petrescu)

Bucureștiul intră într-o nouă etapă de maturizare imobiliară. Diferența de preț față de principalele capitale din Europa Centrală și de Est, restrângerea ofertei rezidențiale și performanța segmentului hospitality conturează un argument investițional tot mai relevant pentru capitala României.

Piața imobiliară din București traversează un proces accelerat de maturizare, într-un moment în care investitorii devin tot mai atenți la raportul dintre prețul de intrare, calitatea activului, lichiditate și potențialul de apreciere. Bucureștiul păstrează un avantaj important: valorile rezidențiale sunt încă competitive față de piețele CEE mai mature, în timp ce oferta nouă devine tot mai dificil de replicat în zonele consacrate, iar segmente precum premium residential și hospitality evoluează rapid.

În 2026, prețul mediu solicitat pentru apartamentele noi din București a ajuns la aproximativ 2.636 euro/mp. Prin comparație, benchmark-urile regionale pentru locuințele noi indică niveluri de aproximativ 4.330 euro/mp în Varșovia, 4.540 euro/mp în Bratislava, 5.320 euro/mp în Budapesta și 6.400 euro/mp în Praga.

Chiar și după aprecierea din ultimii ani, Bucureștiul păstrează astfel un preț de intrare competitiv față de principalele capitale CEE și un spațiu relevant de convergență pe măsură ce piața se maturizează.

Aceeași direcție este vizibilă și la nivel macro. În primul trimestru din 2026, prețurile locuințelor din România au crescut cu 7,8% față de aceeași perioadă din 2025, peste media de 5,1% a Uniunii Europene. România nu conduce ritmul de apreciere din regiune, însă evoluția confirmă participarea pieței locale la ciclul de repricing din Europa Centrală și de Est.

Vlad Musteață, CEO North Bucharest Investments: „Bucureștiul trebuie privit astăzi în context regional. Diferența față de capitale precum Varșovia, Praga sau Budapesta nu reprezintă doar un decalaj de preț, ci indică și spațiul de convergență pe care capitala îl are încă în față. Avem o economie urbană tot mai sofisticată, o concentrare importantă de business, cerere rezidențială și investițională și un sector de hospitality în creștere, în timp ce valorile imobiliare rămân competitive în context regional. Pentru investitori, ecuația este interesantă, dar următorul ciclu nu va ridica uniform întreaga piață. Valoarea se va concentra în activele bine poziționate, cu infrastructură, eficiență, servicii și lichiditate. Diferența nu o va mai face simplul metru pătrat, ci capacitatea proprietății de a genera și conserva valoare în timp.”
Unul dintre cele mai puternice argumente structurale ale pieței vine din evoluția în sens opus a prețurilor și a ofertei viitoare. În București, prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 60% în ultimii șase ani, în timp ce numărul autorizațiilor de construire s-a redus cu aproximativ 45% în ultimii trei ani. Reducerea pipeline-ului limitează capacitatea pieței de a răspunde rapid unor noi cicluri de cerere și accentuează diferențierea dintre produsul standard și activele greu de replicat.

În această ecuație, raritatea activelor bine poziționate devine ea însăși un factor de valoare.

Maturizarea pieței redefinește segmentul premium iardincolo de locație, cumpărătorii urmăresc tot mai atent calitatea, eficiența, tehnologia, serviciile și lichiditatea proprietății. În același timp, cererea se internaționalizează, susținută de antreprenori, executivi regionali, expați și diaspora, care evaluează Bucureștiul prin raportare la alte piețe europene.

În 2025, Bucureștiul a înregistrat o creștere de 12% a RevPAR – venitul pe cameră disponibilă, cea mai ridicată dintre cele șase capitale CEE analizate, peste Varșovia (+9,1%), Praga (+8,3%) și media regională (+8,9%). Bucureștiul ocupă totodată locul al treilea în CEE-6 după nivelurile ADR și RevPAR, după Praga și Budapesta.

Performanța confirmă dezvoltarea segmentului hospitality și susține noi categorii de active, inclusiv aparthoteluri și serviced residences, alimentate de business travel, expați, bleisure și turism medical. Pentru investitori, acestea adaugă o componentă de venit recurent și administrare profesională.

Argumentul investițional al Bucureștiului nu se bazează pe un singur indicator, ci pe suprapunerea mai multor tendințe: un preț de intrare competitiv față de principalele capitale CEE, aprecierea valorilor rezidențiale, restrângerea ofertei viitoare, maturizarea cererii și performanța segmentului hospitality.

„Vedem deja o schimbare în modul în care investitorii analizează Bucureștiul. Întrebarea nu mai este doar cât costă proprietatea astăzi, ci ce randament poate genera, cât de lichidă va fi peste cinci sau zece ani și cum se poziționează activul în raport cu alternativele din regiune. Bucureștiul începe să fie analizat nu doar ca o piață imobiliară locală, ci ca o destinație regională pentru capital. Iar combinația dintre prețul de intrare, maturizarea pieței și oferta limitată poate deveni unul dintre avantajele competitive ale capitalei în următorii ani”, concluzionează Vlad Musteață, CEO North Bucharest Investments.

Bucureștiul nu trebuie să devină următoarea Varșovia sau următoarea Praga. Miza este consolidarea propriei poziții în Europa Centrală și de Est, într-un moment în care capitalul devine tot mai selectiv, iar diferența dintre simpla proprietate și un activ investițional performant devine tot mai importantă.

(Publicitate)