Exclusiv
Bazine de înot de două milioane de euro în comune cu 2.000 de oameni
Compania Națională de Investiții construiește bazine de înot semiolimpice în două comune din județul Mehedinți, Bâcleș și Vânjuleț. Niciuna dintre comune nu depăşeşte cu mult 2000 de locuitori, iar numărul elevilor care învață acolo nu este foarte mare – 200 de elevi în Bâcleș și 150 de elevi în Vânjuleț. Aceste bazine de înot se fac după un proiect tip al CNI, în scop didactic, dar pot avea și utilizare publică, în afara orarului școlilor din localitate, și reprezintă o investiție de peste 6 milioane de lei, adică peste un milion de euro. Fiecare.

Gazeta de Sud a vizitat satele cu pricina, sate în care CNI vrea să investească. Am încercat să aflăm de la primari ce înseamnă această investiție pentru comuna lor, cum au reușit să implementeze acest proiect și am văzut locurile în care se vor construi bazinele de înot.
Bâcleș, prima comună din Mehedinți în care CNI va face un bazin de înot
Prima oprire a fost în comuna Bâcleș. Toată comuna era în construcție, de la străzi, cămin cultural până la un nou sediu de primărie. Și multe proiecte mai sunt în lucru. Lucian Coandă, primarul comunei Bâcleș semna niște hârtii, când am intrat noi în primărie. Este la al treilea mandat și pare chitit pe investiții. Vrea ca cetățenii din cele șapte sate ale comunei să aibă toate condițiile. Primarul lucrează cu CNI din anul 2018 și a reușit să primească foarte multe investiții, una dintre ele fiind bazinul de înot semiolimpic.
,,Colaborarea cu Compania Națională de Investiții a început în anul 2018. Fiind avid de investiții în zonă am încercat pe toate căile să găsesc surse de finanțare. Așa am ajuns, studiind instituții ale statului, la Compania Națională de Investiții. Această companie o pot caracteriza foarte simplu, exact ca acea emisiune de la televizor: Visuri la cheie. Începând cu anul 2018, prima lucrare a comunei Bâcleș cu CNI a fost un cămin cultural”, a spus Lucian Coandă.
Comunitatea locală Bâcleș scade de la an la an
Chiar dacă numărul de locuitori din comună scade din ce în ce mai mult, primarul speră la o reorganizare teritorială, iar atunci când alte comune vor să se alipească Bâcleșului, infrastructura să fie una sănătoasă. „Chiar dacă comunitatea locală Bâcleș de la an la an scade ca și număr de locuitori, eu consider că într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat se va face o reorganizare teritorială și atunci să avem toată infrastructura necesară ca să se alipească la comuna noastră alte comune din Mehedinți, nu să ne ducem noi către alte comunități locale. Comuna are acum în jur de 2200-2300 de locuitori cu acte în regulă aici, fluctuează pe timpul de primăvară, vară”, a spus Lucian.
Cum i-a venit primarului din Bâcleș ideea să facă un bazin de înot pentru elevi
Bazinul de înot este un vis la primarului. De meserie învățător, Lucian Coandă a observat, în timp ce profesa, că multe cadre didactice tind să intre peste ora de sport, dar și peste orele de muzică și desen, și să facă alte ore.
,,Bazinul de înot este un vis al meu. Am găsit înțelegere la Compania Națională. Eu de meserie, până în 2012, am fost învățător la Liceul Pedagogic din Turnu Severin. Ca orice învățător, cadrele didactice mai au tendința să intre peste orele de sport, de muzică și de desen, și să facă matematică și română. Iar eu atunci, ca învățător, fiind bazinul de înot în Turnu Severin aproape de Liceul Pedagogic, de fiecare dată am preferat să duc orele de sport vinerea, două ore de sport, și să dau orele de sport unui profesor, iar copiii mei la orele de educație fizică făceau înot. Înotul e un sport care dezvoltă aproape perfect, și fizic și psihic, omul. Ușor, ușor, noi avem șapte sate care aparțin comunei Bâcleș, prin 2014 am luat decizia să desființez învățământul simultan de la sat, am reabilitat școala centrală din comună, iar microbuzele în fiecare dimineață aduc copiii aici. A dispărut simultanul, avem clase compact, de la clasa I până la clasa a VIII-a”, a spus primarul.
200 de elevi din Bâcleș vor învăța să înoate
,,În primul rând, acest bazin de înot este făcut și va fi folosit pentru cei 200 de elevi care învață la Școala Bâcleș, care să-și desfășoare orele de educație fizică la bazin, să învețe să înoate. Și de ce nu, după programul de după-amiază, să fie deschis publicului, cu o intrare aferentă, să recuperăm din costurile de întreținere, care din calculele noastre nu sunt foarte mari pentru că, pentru încălzirea apei pe timp de vară și până toamna târziu, iarna, mergem mult pe panouri fotovoltaice pentru a consuma cât mai puțină energie electrică”, a mai spus primarul Lucian Coandă.
Nu au canalizare şi gaze, dar vor avea bazin de înot semiolimpic

Locuitorii comunei Bâcleș au toate utilitățile în comună, cu excepția canalizării. Primăria lucrează acum la un proiect, tot pe CNI, pentru canalizare. Clădirile rezidențiale și marea majoritate a oamenilor și-au făcut fose septice, așadar există condiții pentru un trai decent în comună. Proiectul standard al bazinului de înot nu era potrivit pentru Bâcleș. Lucian Coandă a colaborat cu CNI și a proiectat un alt model.
Bazinul de înot care urmează să fie construit în Bâcleș va fi la jumătatea celui standard construit de CNI. Neavând gaz în comună, primarul a decis să proiecteze cu cei de la CNI un bazin mai mic. O mare parte din curentul electric va fi produs de panouri fotovoltaice, iar iarna, apa se va încălzi cu o centrală pe peleți.
,,E vorba de un bazin de înot semiolimpic, adică nu este la standardele de 25 m lățime pe 50. E la jumătate, de 12 pe 25. E un bazin de înot care, cu siguranță, va fi necesar pentru elevii și pentru cetățenii comunei. Compania Națională de Investiții are niște proiecte tip pentru bazinele de înot. Acest proiect tip, luându-l în cadrul comunei noastre, nu se putea încadra pentru că soluție de încălzire acolo era dată gazul. Gazul la noi încă nu a ajuns și atunci, prin multe discuții cu doamna director de la Compania Națională, cu specialiștii, mi s-a permis să realizez un SF (studiu de fezabilitate) așa cum mi-am închipuit eu împreună cu proiectanții că poate să arate bazinul. Marea majoritate a curentului electric este produs de aceste panouri fotovoltaice. Iarna, apa se va încălzi cu o centrală pe lemne și peleți, ca să facă față cererii”, a spus Lucian.
Un singur profesor de sport, dar bun de înot
Comuna are un singur profesor de sport, cu brevet de înot, care va face ore cu elevii când lucrarea va fi finalizată. Primarul își dorește o dezvoltare armonioasă a copiilor, care se poate face prin înot, și nu exclude oportunitatea de a face performanță sportivă. Când nu este folosit în scop didactic, de către elevi și profesori, bazinul va fi deschis și cetățenilor din comună, bineînțeles cu o taxă de intrare. Taxa nu va fi mare, o taxă de ștrand, iar cineva specializat îi va supraveghea tot timpul. La sfârșitul anului 2022, bazinul de înot din comuna Bâcleș ar trebui să fie funcțional
Proiectarea, asistența tehnică proiectant și execuția lucrărilor pentru investiția ,,Bazin de înot Comuna Bâcleș, sat Bâcleș, județul Mehedinți”, se ridică la o valoare de 6. 250.047, 81 lei, fără TVA. Aceasta este valoarea estimată de Compania de Investiții și cuprinde mai multe cheltuieli, printre care cheltuieli de proiectare și asistență tehnică (144.157,81 lei), cheltuieli pentru investiția de bază (6.031.562,35 lei) și alte cheltuieli (74.326, 99 lei) care cuprind și organizarea șantierului.
,,Din câte am văzut eu pe site-ul CNI pe 24 mai este ultimul termen de depunere a licitației. CNI face și licitația, face absolut tot. În primăvară, constructorul care va câștiga lucrarea va începe lucrările. Dacă nu și mai devreme, că suntem de abia în luna mai. Durata construcției cred că e de 12 luni. Undeva în iarna anului 2022 ar trebui să fie recepționat”, a explicat Lucian Coandă.
În momentul de față, proiectul se află în licitație publică pe site-ul CNI, iar termenul limită până când firmele pot depune ofertele sau cererile de participare este până pe 24, luna aceasta.
Vânjuleț, a doua comună în care se va construi un bazin didactic
Cea de-a doua comună din Mehedinți în care CNI va face un bazin de înot este comuna Vânjuleț. De la primarul din Bâcleș aflăm că primarul din Vânjuleț s-a inspirat de la el cu proiectul pentru bazinul didactic. Comuna are 1884 de locuitori, conform recensământului din 2011, iar peste 18% din populație este de etnie romă. Comuna Vânjuleț are 150 de elevi
Primarul din Vânjuleț nu era la primărie. Ne-a spus la telefon că este într-o vizită de lucru și nu ajunge curând. Așa că, am mers la școala din comună și am încercat să aflăm de la doamna director câți elevi sunt în comună și cât de necesar este un bazin de înot.
Clădirea unde învață acum copiii din clasele I-VIII, din Vânjuleț, este foarte veche, a început să-i cadă tencuială pe exterior și curtea școlii nu este deloc atractivă. De aceea, primăria construiește un sediu nou pentru școală. Vizavi de spațiul unde se construiește noua școală se va construi și bazinul de înot.
Doamna director de la Școala Vânjuleț a auzit că primarul vrea să facă sau că a depus documente pentru un bazin de înot, dar mai multe nu știe.
,,Pot să spun doar că este o idee foarte bună și pentru comună, nu neapărat pentru copiii din sat, dar mai multe detalii nu pot să vă dau. Acum avem 150 de copii la școala din Vânjuleț cu clasele I-VIII. Acolo unde se construiește școala se mai lucrează și la un alt proiect, un parc. Sunt proiectele primăriei. Noi nu avem sală de sport acum, mai folosim pentru sport baza sportivă a comunei care este în capătul străzii. Dar, în cadrul școlii se construiește o minisală de sport. Vă dați seama că, după ce se va construi bazinul, nu știu dacă profesorul de sport, în cadrul orelor, va pune și ore de înot. Copiii abia așteaptă. E ceva bun pentru ei și speră să facă orele de sport și la înot. Școala nouă este pe colțul din dreapta al intersecției, în față este un parc, iar bazinul va fi peste drum de școală. Locația e destul de bine amplasată. Domnul primar este singurul, din ce știu eu, care a asfaltat comuna cu bani proprii. Toate drumurile sunt asfaltate în comună. În 2013, când am luat eu directoare, eram singura școală din mediul rural cu canalizare și apă curentă. Comuna are apă curentă și canalizare”, a spus doamna director de la Școala din Vânjuleț.
Proiectul de investiție ,,Construire bazin înot, sat Vânjuleț, comuna Vânjuleț, județul Mehedinți” se află și el în licitație pe site-ul Companiei Naționale de Investiții. Firmele interesate pot să depună ofertele pentru contractul de 6.236.047, 15 lei, fără TVA, până pe 24 mai.
Comunitatea sprijină bazinele de înot pentru copii
Din dorința de a vedea ce impact ar putea avea construirea unui astfel de bazin într-o comunitate și ce cred oamenii despre această idee, am vorbit cu câțiva cetățeni.
,,Să facă pentru copii. Sunt bazine pentru copii. Suntem de acord. Ideea e foarte bună, dacă face, aici, la noi la parc, pentru copii leagăne. Să facă de toate. Tobogane. Să aibă copiii unde să se joace. Ideal, acum, e să facă ceva pentru copii ca să aibă unde să se joace.
Deși nu știe să înoate, Flori e bucuroasă că pot învăța copiii. Iar ca să mai învețe acum, e cam târziu. ,,Eu nu știu să înot. Mai înot eu la 54 de ani. Copiii pot să învețe, dar eu la vârsta mea….”, a spus Flori.
Tineretul e plecat din comună, bătrâni nu mai sunt. Ce mai rămâne atunci?
Nicolae Lazăr era la poartă, stropea iarba. Traiul greu pe care-l duce nu are cu cine să-l împartă. Tatăl și soția i-au murit. A fost plecat în străinătate și a venit acum două săptămâni acasă și nu auzise despre bazinul care se va construi, dar îi place ideea.
,,Nu știu. N-ați vorbit cu primarul? E bună ideea. Eu nu am nimic împotrivă. Dacă face un bazin de înot, cu atât mai bine. Se duc copiii, se mai duce tineretul. Pe mine nu mă deranjează. Sunt de acord“, a spus Nicolae.
De la el aflăm că locuri de recreere în Vânjuleț nu prea sunt. Oamenii se întâlnesc, de obicei, în parc și mai stau de vorbă.
Teiul care miroase frumos
,,Unde să merg, că degeaba mergem. Toată lumea e plecată. Din tot satul dacă mai găsiți cinci bărbați ca mine așa, zece. E o excepție. Tot tineretul e plecat. O să vină ori la sfârșitul lunii, ori luna viitoare, în iunie. Acum tot tineretul e plecat. Eu am două săptămâni de când am venit. Nu avem din ce trăi în țară. Cui să mă duc să-i spun. Lu’ tata din groapă, nevestei care a murit? Toate casele sunt părăsite. Bătrâni nu mai sunt. Alt loc de recreere nu mai e. Parcul care se face e singurul. Știu că s-a apucat primarul, o piscină am înțeles că face, dar altceva nu. Noi băieții ne adunăm acolo la parc, pe bănci, mai tăinuim. E un tei care miroase frumos”, a mai spus Nicolae Lazăr.
Anul trecut, CNI a finalizat un astfel de proiect în Dâmbovița, iar în 2019 a fost finalizat și în Dej. Un bazin similar a fost construit și în Câmpina.
Marina Andrei
Exclusiv
Primul festival dedicat exclusiv shaormei are loc la Divertiland Water Park, lângă București
În toamna acestui an, România marchează o premieră națională: lansarea Shaorma Fest, primul festival dedicat exclusiv shaormei, cel mai apreciat street-food al generației urbane. Evenimentul va avea loc în perioada 26–27 septembrie 2026, în incinta Divertiland Water Park, amplasat strategic pe A1, km 13, în zona Militari, la doar 15 minute de București. Locația oferă infrastructura ideală pentru evenimente outdoor de amploare, cu spații extinse, acces facil și o atmosferă care transformă experiența culinară într-un adevărat spectacol urban.
Shaorma Fest propune un concept fresh, autentic și energic, construit în jurul gustului care adună orașul. Prima ediție reunește unii dintre cei mai apreciați vendori din țară, rețete originale, demonstrații live, competiții cu premii și activări creative de brand, într-un weekend dedicat aromelor, muzicii și entertainmentului urban. Publicul va putea participa la competiția „Cea mai bună shaorma din România”, jurizată atât de profesioniști, cât și de consumatori, într-un format interactiv care pune în valoare diversitatea și creativitatea gastronomică. În completarea experienței de festival, prin parteneriatul dintre Venus Social Concept și PepsiCo România, în fiecare zi de eveniment, primii 1.500 de participanți vor primi gratuit câte o doză de Pepsi la accesul în festival, pe baza biletului validat.

„În România există festivaluri dedicate multor preparate, însă niciunul dedicat exclusiv shaormei. Ne-am propus să transformăm unul dintre cele mai iubite produse de street-food într-o experiență completă, care îmbină gastronomia, competiția și entertainmentul.”, declară Nadia Eperjessy, Head of Events & Strategic Partnerships, Venus Social Concept.
Biletele pentru Shaorma Fest sunt disponibile în sistem Early Bird la prețul de 15 lei, urmând ca, începând cu 31 august, prețul standard să fie de 25 lei. Vizitatorii Divertiland Water Park beneficiază de o ofertă specială, putând achiziționa bilete la festival cu doar 10 lei, până la încheierea sezonului.
Shaorma poate fi o alegere bună atunci când ingredientele sunt de calitate și există echilibru în cantități și frecvența. Până la urmă, este un preparat pe care foarte mulți dintre noi îl iubim, iar astăzi există suficiente variante, inclusiv vegetariene și vegane, încât fiecare să-și poată găsi propria combinație, adaugă Nadia Eperjessy.
Divertiland Water Park devine, astfel, gazda unui eveniment care îmbină gastronomia urbană cu entertainmentul contemporan. Cele 10 hectare ale parcului permit amenajarea unor zone dedicate degustărilor, activărilor de brand, scenelor de muzică live și spațiilor pentru competiții, oferind peste 1.000 de locuri de parcare și facilități moderne, inclusiv stații de încărcare electrică.
Shaorma Fest este organizat de Venus Social Concept, parte din VENUS GROUP — un grup de companii cu activitate în domeniul investițiilor și dezvoltărilor imobiliare, prin diviziile Venus Capital Investment și Venus Build, dar și în cel al marketingului și organizării de evenimente, prin Venus Social Concept. Proiectele și evenimentele dezvoltate de VENUS GROUP sunt susținute de o cercetare de piață minuțioasă și de o strategie orientată permanent către cererea reală, ceea ce permite grupului să lanseze inițiative relevante, actuale și adaptate publicului contemporan.
(Material furnizat și asumat de Costina Petrescu)
Exclusiv
ANALIZĂ NBI | Bucureștiul câștigă teren în CEE: prețuri competitive, ofertă limitată și potențial de convergență
Bucureștiul intră într-o nouă etapă de maturizare imobiliară. Diferența de preț față de principalele capitale din Europa Centrală și de Est, restrângerea ofertei rezidențiale și performanța segmentului hospitality conturează un argument investițional tot mai relevant pentru capitala României.
Piața imobiliară din București traversează un proces accelerat de maturizare, într-un moment în care investitorii devin tot mai atenți la raportul dintre prețul de intrare, calitatea activului, lichiditate și potențialul de apreciere. Bucureștiul păstrează un avantaj important: valorile rezidențiale sunt încă competitive față de piețele CEE mai mature, în timp ce oferta nouă devine tot mai dificil de replicat în zonele consacrate, iar segmente precum premium residential și hospitality evoluează rapid.

În 2026, prețul mediu solicitat pentru apartamentele noi din București a ajuns la aproximativ 2.636 euro/mp. Prin comparație, benchmark-urile regionale pentru locuințele noi indică niveluri de aproximativ 4.330 euro/mp în Varșovia, 4.540 euro/mp în Bratislava, 5.320 euro/mp în Budapesta și 6.400 euro/mp în Praga.
Chiar și după aprecierea din ultimii ani, Bucureștiul păstrează astfel un preț de intrare competitiv față de principalele capitale CEE și un spațiu relevant de convergență pe măsură ce piața se maturizează.
Aceeași direcție este vizibilă și la nivel macro. În primul trimestru din 2026, prețurile locuințelor din România au crescut cu 7,8% față de aceeași perioadă din 2025, peste media de 5,1% a Uniunii Europene. România nu conduce ritmul de apreciere din regiune, însă evoluția confirmă participarea pieței locale la ciclul de repricing din Europa Centrală și de Est.
Vlad Musteață, CEO North Bucharest Investments: „Bucureștiul trebuie privit astăzi în context regional. Diferența față de capitale precum Varșovia, Praga sau Budapesta nu reprezintă doar un decalaj de preț, ci indică și spațiul de convergență pe care capitala îl are încă în față. Avem o economie urbană tot mai sofisticată, o concentrare importantă de business, cerere rezidențială și investițională și un sector de hospitality în creștere, în timp ce valorile imobiliare rămân competitive în context regional. Pentru investitori, ecuația este interesantă, dar următorul ciclu nu va ridica uniform întreaga piață. Valoarea se va concentra în activele bine poziționate, cu infrastructură, eficiență, servicii și lichiditate. Diferența nu o va mai face simplul metru pătrat, ci capacitatea proprietății de a genera și conserva valoare în timp.”
Unul dintre cele mai puternice argumente structurale ale pieței vine din evoluția în sens opus a prețurilor și a ofertei viitoare. În București, prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 60% în ultimii șase ani, în timp ce numărul autorizațiilor de construire s-a redus cu aproximativ 45% în ultimii trei ani. Reducerea pipeline-ului limitează capacitatea pieței de a răspunde rapid unor noi cicluri de cerere și accentuează diferențierea dintre produsul standard și activele greu de replicat.
În această ecuație, raritatea activelor bine poziționate devine ea însăși un factor de valoare.
Maturizarea pieței redefinește segmentul premium iardincolo de locație, cumpărătorii urmăresc tot mai atent calitatea, eficiența, tehnologia, serviciile și lichiditatea proprietății. În același timp, cererea se internaționalizează, susținută de antreprenori, executivi regionali, expați și diaspora, care evaluează Bucureștiul prin raportare la alte piețe europene.
În 2025, Bucureștiul a înregistrat o creștere de 12% a RevPAR – venitul pe cameră disponibilă, cea mai ridicată dintre cele șase capitale CEE analizate, peste Varșovia (+9,1%), Praga (+8,3%) și media regională (+8,9%). Bucureștiul ocupă totodată locul al treilea în CEE-6 după nivelurile ADR și RevPAR, după Praga și Budapesta.
Performanța confirmă dezvoltarea segmentului hospitality și susține noi categorii de active, inclusiv aparthoteluri și serviced residences, alimentate de business travel, expați, bleisure și turism medical. Pentru investitori, acestea adaugă o componentă de venit recurent și administrare profesională.
Argumentul investițional al Bucureștiului nu se bazează pe un singur indicator, ci pe suprapunerea mai multor tendințe: un preț de intrare competitiv față de principalele capitale CEE, aprecierea valorilor rezidențiale, restrângerea ofertei viitoare, maturizarea cererii și performanța segmentului hospitality.
„Vedem deja o schimbare în modul în care investitorii analizează Bucureștiul. Întrebarea nu mai este doar cât costă proprietatea astăzi, ci ce randament poate genera, cât de lichidă va fi peste cinci sau zece ani și cum se poziționează activul în raport cu alternativele din regiune. Bucureștiul începe să fie analizat nu doar ca o piață imobiliară locală, ci ca o destinație regională pentru capital. Iar combinația dintre prețul de intrare, maturizarea pieței și oferta limitată poate deveni unul dintre avantajele competitive ale capitalei în următorii ani”, concluzionează Vlad Musteață, CEO North Bucharest Investments.
Bucureștiul nu trebuie să devină următoarea Varșovia sau următoarea Praga. Miza este consolidarea propriei poziții în Europa Centrală și de Est, într-un moment în care capitalul devine tot mai selectiv, iar diferența dintre simpla proprietate și un activ investițional performant devine tot mai importantă.
(Publicitate)
Exclusiv
August, luna care decide cât mai produce solarul până în toamnă. Ce fac fermierii ca să evite pierderile de final de sezon
Pentru fermierii care cultivă legume în solarii, luna august nu înseamnă final de sezon, ci o perioadă decisivă. După săptămâni de caniculă, udări dese și producție intensă, culturile de roșii, ardei, castraveți sau vinete intră într-o etapă sensibilă. Unele plante încă pot produce bine până în toamnă, însă altele încep să obosească, iar greșelile făcute acum pot reduce rapid cantitatea și calitatea recoltei.
Pentru consumatori, luna august înseamnă încă legume românești în piețe. Pentru fermieri, însă, această perioadă aduce decizii zilnice: ce plante mai merită păstrate, cum se face aerisirea, cât se mai udă, ce frunze trebuie eliminate și cum se pregătește solarul pentru următorul ciclu de cultură.
După perioadele de temperaturi ridicate din iunie și iulie, plantele pot intra într-o stare de oboseală. Frunzele îmbătrânite, florile care nu mai leagă, fructele deformate, roșiile crăpate sau zonele cu umiditate ridicată sunt semne că solarul are nevoie de o gestionare mai atentă.
În plus, luna august vine cu o provocare diferită față de mijlocul verii. Ziua poate fi în continuare foarte cald, însă diminețile și nopțile încep să fie mai răcoroase. Această alternanță favorizează apariția condensului, iar condensul, combinat cu frunze dese și aer stagnant, poate crește riscul de boli în cultură.
Specialiștii BACAS, producător roman de solarii, recomandă ca, la început de august, fermierii să facă o evaluare atentă a solarului. Trebuie verificate frunzele de la bază, plantele care și-au pierdut vigoarea, calitatea fructelor, zonele unde apa băltește, circulația aerului printre plante, dar și starea foliei, a aerisirilor și a elementelor de prindere.
Una dintre cele mai importante lucrări ale lunii este curățarea treptată a culturii. Frunzele îmbătrânite, bolnave sau aflate la baza plantei trebuie eliminate pentru ca aerul să circule mai bine, iar planta să își direcționeze resursele către fructe. Totuși, lucrarea nu trebuie făcută agresiv. Dacă se îndepărtează prea multe frunze deodată, plantele pot fi expuse la arsuri solare și stres suplimentar.
La tomate, trebuie urmărite în special frunzele de jos, cele îngălbenite sau cele care ating solul. La ardei și vinete, fermierii trebuie să verifice zonele prea aglomerate, unde aerul nu circulă suficient. La castraveți, frunzele bolnave sau îmbătrânite trebuie eliminate rapid, pentru că problemele se pot extinde ușor.
Aerisirea devine, la rândul ei, foarte importantă. Dacă în iulie accentul cade mai ales pe eliminarea aerului fierbinte, în august fermierii trebuie să controleze mai atent și umiditatea. Solarul trebuie deschis dimineața, înainte ca temperatura să crească prea mult, iar spre seară aerisirea trebuie ajustată în funcție de temperaturile de peste noapte.
Deschiderea ușilor de la capete poate ajuta, însă în multe cazuri nu este suficientă. Aerisirea laterală și aerisirea pe capete permit o circulație mai bună a aerului și reduc zonele în care căldura sau umiditatea rămân blocate.
„În august, solarul trebuie privit ca un sistem care se reglează zilnic. Fermierii nu mai gestionează doar căldura, ci și umiditatea, condensul și starea unei culturi care a trecut deja prin stres termic. O aerisire corectă, o structură solidă și accesul ușor la plante pot ajuta la prelungirea producției și la reducerea pierderilor de final de sezon”, explică Răzvan Pătrașcu, General Manager BACAS, producător român de solarii agricole.
Udarea trebuie și ea adaptată. O greșeală frecventă este păstrarea aceluiași ritm de udare ca în perioadele de caniculă maximă. Totuși, necesarul de apă se schimbă în funcție de temperatură, tipul de sol, starea plantei și încărcătura de fructe. Solul prea umed, combinat cu aerisire slabă, poate favoriza apariția bolilor, în timp ce alternanța dintre uscăciune și udări abundente poate duce la crăparea roșiilor.
În această perioadă, fermierii trebuie să decidă și ce plante mai pot produce rentabil. O plantă slăbită, bolnavă sau cu producție foarte redusă poate consuma resurse și poate deveni o sursă de probleme pentru restul culturii. Uneori, eliminarea plantelor compromise ajută la protejarea celor sănătoase.
August este și un moment bun pentru verificarea solarului. Folia, sistemele de aerisire, ușile, capetele solarului, clemele și structura trebuie controlate înainte de schimbările de temperatură din toamnă. Reparațiile făcute la timp pot preveni costuri mai mari și probleme apărute în plin sezon următor.
Pentru fermierii care vor să prelungească producția până în toamnă, calitatea solarului devine un element important. Solariile BACAS sunt recomandate celor care caută structuri practice, solide și adaptate condițiilor reale din teren. Aerisirea laterală, aerisirea pe capete și o structură bine configurată pot ajuta fermierul să controleze mai bine microclimatul și să protejeze cultura în perioadele sensibile.
În concluzie, august nu este o lună de pauză în solarii, ci o lună de decizie. Curățarea culturii, aerisirea corectă, udarea echilibrată și verificarea structurii pot face diferența dintre o cultură care se degradează rapid și una care mai produce câteva săptămâni bune.
Pentru agricultura locală, aceste lucrări contează mai mult decât par la prima vedere. Cu cât fermierii reușesc să își mențină culturile sănătoase până în toamnă, cu atât legumele românești au șanse mai mari să rămână prezente în piețe și în gospodăriile consumatorilor.
-
Evenimentacum 3 zileEveniment parfumat la malul mării: Oriflame lansează două noi parfumuri de nișă create în colaborare cu Givaudan Paris la Hotel Carmen International
-
Exclusivacum o săptămânăAugust, luna care decide cât mai produce solarul până în toamnă. Ce fac fermierii ca să evite pierderile de final de sezon
-
Viața în Mehedințiacum 5 zileCălătorești des? S-ar putea să îți fie utilă polița anuală de asigurare medicală
-
Exclusivacum 6 zileANALIZĂ NBI | Bucureștiul câștigă teren în CEE: prețuri competitive, ofertă limitată și potențial de convergență
-
Exclusivacum 5 zilePrimul festival dedicat exclusiv shaormei are loc la Divertiland Water Park, lângă București
-
Uncategorizedacum 6 zileCând somnul nu e de ajuns: ce se întâmplă cu adevărat în creierul tău când apare ceața mentală
