După mai bine de două decenii de întârzieri, contracte reziliate și încercări eșuate de reluare a lucrărilor, sectorul Suplacu de Barcău–Chiribiș al Autostrăzii Transilvania se apropie de finalizare sub coordonarea Construcții Erbașu. Compania românească a preluat unul dintre cele mai problematice proiecte rutiere din țară și a dus lucrările la un stadiu fizic de peste 80%, transformând un șantier abandonat într-un tronson care se pregătește pentru deschiderea circulației.

Cei 26,35 kilometri reprezintă primul contract de autostradă din portofoliul Construcții Erbașu și, în același timp, o demonstrație a capacității companiei de a se extinde către infrastructura rutieră de mare viteză. Proiectul nu a fost unul simplu, care ar fi presupus doar realizarea unor lucrări noi, ci și verificarea, adaptarea și integrarea structurilor rămase din perioada Bechtel, după mai mult de un deceniu în care acestea nu au fost utilizate.

Contractul, semnat în noiembrie 2023, are o valoare de 884,12 milioane de lei, fără TVA, și este finanțat prin Programul Transport 2021-2027. Proiectarea a început în martie 2024, iar ordinul pentru execuția lucrărilor a fost emis în ianuarie 2025.

Într-un interval de aproximativ un an și jumătate de la începerea efectivă a lucrărilor, Construcții Erbașu a dus proiectul dincolo de pragul de 80%. La finalul lunii iulie 2026, pe aproximativ 15 kilometri fusese deja așternut stratul final de uzură, inclusiv pe viaductul de la Suplacu de Barcău. Podurile erau realizate în proporție de aproximativ 90%, terasamentele depășiseră 95%, lucrările de asfaltare ajunseseră la circa 70%, iar montarea parapetelor se apropia de 40%.

Un șantier început în urmă cu peste 20 de ani

Istoria sectorului Suplacu de Barcău–Chiribiș începe odată cu proiectul Autostrăzii Transilvania, atribuit companiei americane Bechtel în 2003. Lucrările au fost demarate în 2004, însă contractul a fost reziliat în 2013, după ani de întârzieri, renegocieri și creșteri ale costurilor.

La momentul rezilierii, o parte importantă a actualului sector era deja executată. Cea mai vizibilă structură rămasă în urmă a fost viaductul ridicat peste lacul de acumulare de la Suplacu de Barcău, construit în mare parte, dar niciodată deschis circulației.

Au urmat alte tentative de reluare a proiectului, proceduri contestate și contracte care nu au produs rezultatul așteptat. În 2015, CNAIR a atribuit din nou lucrările, însă contractul cu antreprenorul desemnat a fost reziliat în anul următor, din cauza lipsei de mobilizare. Alte proceduri au fost anulate sau blocate înainte ca execuția să poată avansa.

Astfel, un sector care se afla printre cele mai avansate lucrări lăsate în urmă de Bechtel a rămas închis timp de peste un deceniu. În presă și în comunicarea organizațiilor care monitorizează infrastructura, Suplacu de Barcău-Chiribiș a ajuns să fie numit “tronsonul blestemat” al Autostrăzii Transilvania.

Contractul actual a readus proiectul din zona promisiunilor repetate pe un șantier activ. Pentru Construcții Erbașu, miza a fost dublă: finalizarea unui sector cu un istoric tehnic și contractual problematic și demonstrarea capacității unei companii românești de a executa infrastructură rutieră majoră.

Viaductul peste lac, simbolul proiectului abandonat

Elementul central al tronsonului este viaductul de aproape 1,8 kilometri construit peste lacul de acumulare de la Suplacu de Barcău. Structura are 45 de deschideri și reprezintă una dintre cele mai ample lucrări de artă de pe traseul Autostrăzii Transilvania.

Viaductul fusese realizat în proporție de aproximativ 80% înainte de oprirea proiectului. Structura existentă a trebuit evaluată după anii în care a rămas nefolosită, iar lucrările noi au fost corelate cu cele realizate în baza documentațiilor anterioare.

Intervențiile au inclus lucrări la calea de rulare și hidroizolație, realizarea elementelor din beton armat pentru susținerea parapetelor, a plăcilor de racordare și a umpluturilor din spatele culeelor. Până în vara acestui an, Construcții Erbașu a așternut stratul final de asfalt inclusiv pe viaduct.

Imaginea structurii care traversa lacul fără a conduce nicăieri a devenit, de-a lungul anilor, una dintre reprezentările eșecului vechiului contract pentru Autostrada Transilvania. Astăzi, aceeași construcție se apropie de momentul în care va deveni parte funcțională a unei legături rutiere așteptate de peste două decenii.

26 de kilometri și 19 structuri

Complexitatea proiectului nu se limitează la viaductul de peste lac. Sectorul de 26,35 kilometri include trei viaducte, opt poduri și opt pasaje, precum și noduri rutiere, parcări de scurtă durată și un Centru de Întreținere și Monitorizare.

În zona Suplacu de Barcău, lucrările s-au concentrat asupra ultimelor două poduri peste autostradă, asupra debleului realizat în fostul câmp de sonde Petrom și asupra ultimelor umpluturi și ziduri de sprijin către limita cu județul Sălaj.

La celălalt capăt al sectorului, echipele au avansat cu nodul rutier Chiribiș, parcările și infrastructura necesară întreținerii viitoarei autostrăzi. Toate aceste componente trebuie realizate și corelate înainte ca lotul să poată fi deschis traficului.

Proiectul este important și pentru asigurarea continuității Autostrăzii Transilvania în nord-vestul țării. La Suplacu de Barcău, sectorul se conectează cu tronsonul de aproximativ 13,5 kilometri către Nușfalău, deschis circulației în 2023. La Chiribiș, traseul va continua către Biharia și, ulterior, către segmentul deja funcțional care asigură legătura cu punctul de frontieră Borș.

Deschiderea lotului nu va rezolva toate discontinuitățile existente pe traseul A3, dar va elimina una dintre cele mai vechi întreruperi și va adăuga peste 26 de kilometri unei rețele construite fragmentat de-a lungul ultimelor două decenii.

De la primul contract de autostradă la o demonstrație de capacitate

Pentru Construcții Erbașu, sectorul Suplacu de Barcău–Chiribiș nu este doar primul contract de autostradă din portofoliu, ci și proiectul prin care compania își confirmă extinderea către infrastructura rutieră majoră.

Cunoscută pentru proiecte complexe din infrastructura medicală, educațională, sportivă și urbană, compania și-a dezvoltat în ultimii ani capacitatea necesară unor lucrări de transport de mare anvergură. Aceasta include echipe specializate, utilaje, baze de producție, cariere de piatră și resurse tehnice proprii, necesare pentru coordonarea simultană a mai multor fronturi de lucru.

Rezultatele din teren sunt cu atât mai relevante cu cât antreprenorul nu a preluat un proiect nou, construit de la zero. Construcții Erbașu a trebuit să evalueze și să integreze lucrări executate în baza unor documentații mai vechi, să intervină asupra structurilor rămase nefolosite și să adapteze proiectul la cerințele tehnice actuale.

Într-un interviu publicat în 2026, Cristian Erbașu, directorul general al companiei, arăta că finalizarea primului contract de autostradă va confirma capacitatea dezvoltată de companie pentru lucrări de infrastructură. Construcții Erbașu dispune de specialiști, tehnologie, baze de producție și alte resurse proprii pe care intenționează să le valorifice în proiecte similare.

Evoluția șantierului susține această direcție. Lucrările au trecut de pragul de 80%, iar pe o parte importantă a traseului a fost așternut deja stratul final de uzură. Proiectul demonstrează că experiența acumulată în construcții complexe poate fi transferată către infrastructura rutieră de mare viteză, inclusiv în cazul unor lucrări cu un istoric dificil.

Construcții Erbașu transformă un simbol al întârzierilor într-un proiect aproape finalizat

Timp de peste un deceniu, viaductul de la Suplacu de Barcău și structurile abandonate de-a lungul traseului au rămas simboluri ale întârzierilor care au marcat Autostrada Transilvania. Astăzi, același sector se apropie de finalizare, după mobilizarea Construcții Erbașu pe unul dintre cele mai dificile proiecte preluate de un antreprenor român.

Compania a transformat un șantier blocat într-un proiect activ, a integrat lucrări executate în urmă cu mai bine de un deceniu și a dus primul său contract de autostradă dincolo de pragul de 80%. Stratul final de asfalt a ajuns inclusiv pe viaductul care, ani la rând, a rămas suspendat deasupra lacului fără să fie folosit.

Finalizarea sectorului Suplacu de Barcău–Chiribiș va adăuga 26,35 kilometri rețelei A3 și va închide unul dintre cele mai lungi episoade de blocaj din infrastructura rutieră românească. Pentru Construcții Erbașu, proiectul marchează și începutul unei noi etape: trecerea de la un portofoliu solid de construcții civile și publice la asumarea și ducerea la capăt a unor proiecte majore de infrastructură de transport.

Stai în fața vitrinei și compari două inele cu diamant, aproape identice ca aspect. Unul costă cu câteva mii de lei mai mult decât celălalt, iar vânzătorul explică diferența prin cuvinte precum claritate, tăietură sau certificare. Privite unul lângă altul, cele două pietre strălucesc la fel, iar ochiul liber nu oferă niciun indiciu clar despre care dintre ele justifică prețul mai mare.

Diferența reală se dovedește prin documente: o evaluare independentă care confirmă exact ce cumperi, dincolo de cât de bine arată piatra la prima vedere. Un diamant autentic, natural sau creat în laborator, are nevoie de această confirmare pentru ca prețul și descrierea lui să aibă acoperire reală. În continuare, afli ce înseamnă concret autenticitatea, cum o dovedește un certificat și ce verifici înainte de a semna bonul de cumpărare.

Ce înseamnă un diamant autentic?

Un diamant autentic are structura chimică și proprietățile fizice specifice diamantului, indiferent dacă are origine naturală sau este creat în laborator. Ambele tipuri sunt diamante reale, provenite din surse diferite, iar această informație trebuie comunicată clar în descrierea bijuteriei.

Nu confunda diamantul cu simulările. Zirconiul cubic și moissanitul pot semăna vizual cu un diamant, dar au o compoziție diferită și reacționează altfel la testele gemologice: moissanitul produce reflexii colorate mai intense, iar zirconiul cubic are, de regulă, o duritate mai mică.

Privirea nu oferă suficiente date pentru a stabili originea unei pietre, pentru că un diamant creat în laborator poate avea același aspect și aceleași proprietăți optice ca unul natural. În unele cazuri, laboratorul inscripționează discret pe brâul pietrei mențiunea „lab grown”, împreună cu numărul raportului; inscripția nu afectează purtarea bijuteriei, dar ajută la identificare. Certificarea și informațiile declarate de comerciant oferă baza unei alegeri informate.

Alegerea între un diamant natural și unul creat în laborator ține de buget, preferințe și de semnificația pe care o dai bijuteriei, nu de o diferență de calitate a pietrei. Pentru un inel de logodnă, poți compara aceeași montură cu ambele variante și poți observa direct diferența de preț la caracteristici similare.

Cum dovedește un certificat gemologic autenticitatea?

Certificatul gemologic dovedește autenticitatea printr-o evaluare independentă, realizată de un laborator specializat, care descrie diamantul pe baza unor criterii standardizate: greutate, culoare, claritate, tăietură și, după caz, originea naturală sau creată în laborator. Aceste patru criterii formează sistemul 4C, iar rezultatul corect vine din compararea tuturor celor patru caracteristici împreună, nu a uneia izolate. Un diamant de un carat poate părea diferit ca dimensiune față de altul cu aceeași greutate, în funcție de formă și proporții, la fel cum două pietre cu aceeași claritate pot avea o strălucire diferită dacă tăietura nu este la fel de bine executată.

TEILOR include în selecția sa bijuterii cu diamante evaluate de laboratoare recunoscute internațional, precum GIA (Gemological Institute of America), considerat un reper global în gradarea diamantelor, iar pentru anumite piese, De Beers Institute of Diamonds, ale cărui certificări confirmă și respectarea regulilor stabilite prin procesul Kimberley pentru diamantele non-conflict. Poți consulta produsele TEILOR pentru detalii despre criteriile folosite.

Cum verifici tu însuți un raport GIA?

Verifici un raport GIA introducând numărul unic al raportului în instrumentul online oferit de laborator și comparând rezultatele afișate cu documentul primit: forma, caratajul, culoarea, claritatea și tăietura trebuie să coincidă. Dacă informațiile nu se potrivesc, cere clarificări înainte de finalizarea achiziției. Raportul descrie doar caracteristicile diamantului, nu prețul de vânzare al bijuteriei; prețul final depinde și de metal, design, montură și manoperă. Păstrează raportul împreună cu factura sau bonul, ca să poți face oricând această verificare, mai ales dacă bijuteria include un diamant central certificat separat de restul pietrelor.

Ce întrebi înainte să cumperi o bijuterie cu diamant?

Înainte să cumperi, întrebi despre originea diamantului, despre documentele disponibile și despre modul în care este fixată piatra în montură. Un checklist scurt te ajută să compari bijuterii care pot arăta asemănător la prima vedere:

• Verifică originea declarată a diamantului, natural sau creat în laborator.
• Cere certificatul de garanție și raportul gemologic, unde acesta se aplică.
• Compară datele 4C cu informațiile prezentate pentru produs.
• Verifică numărul raportului în baza de date a laboratorului emitent.
• Întreabă ce metal are montura și cum fixează piatra.
• Privește bijuteria în lumină naturală și în lumină interioară.
• Cere recomandări de întreținere și verificare periodică a monturii.

La TEILOR, fiecare piesă trece printr-o verificare a fixării pietrei și a finisajului înainte de expunere în magazin, iar echipa din magazin oferă consiliere pe baza documentelor disponibile pentru fiecare bijuterie. Această verificare completează raportul gemologic, pentru că montura influențează atât siguranța pietrei, cât și confortul la purtare. Poți explora colecția de bijuterii cu diamante pentru a compara modele și tipuri de certificare.  

Peste 700 de români sunt așteptați pe 10 octombrie la Bruxelles, la primul TEDx organizat integral în limba română în diaspora. RePatriot, Partener Strategic al evenimentului, încheie ziua cu o sesiune de 90 de minute dedicată dialogului direct cu publicul și ideilor care pot deveni acțiuni concrete pentru România.

Pe 10 octombrie, Bruxelles va găzdui TEDxParc du Cinquantenaire ED, primul eveniment TEDx organizat integral în limba română în diaspora. Sub tema „Legacy × Creativity”, programul reunește peste 700 de români veniți din mai multe țări, alături de speakeri din știință, educație, tehnologie, cultură, antreprenoriat și leadership.

Ușile se deschid la ora 12.00 iar de la ora 13:00, publicul urmărește cinci sesiuni TEDx și o sesiune de interviuri, cu intervenții semnate de nume precum Dumitru-Dorin Prunariu, singurul român care a ajuns în spațiu, fizicianul Cristian Presură, preotul Constantin Necula, Cristi Dănileț, Oana Ursache, Radu Magdin, David Timiș, Ioana Chicet-Macoveiciuc, Ioan Dunca, Andreea Adam, Mirela Niță Sandu, Liviu Hopârțean și Andreea Diana Bănică.

RePatriot: O zi de idei, urmată de o seară de acțiune

În calitate de Partener Strategic al evenimentului, RePatriot închide ziua, după conferința TEDx cu un format propriu: Action Session – „România, acum. Noi ce facem?”. Timp de 90 de minute, sesiunea pune publicul în centrul conversației – fiecare invitat are 3-4 minute pentru a porni de la o experiență personală, o alegere, o lecție sau un proiect, iar restul timpului este dedicat întrebărilor și dialogului cu sala.

La conversația moderată de Marius Bostan participă Felix Pătrășcanu, Dorin Fleșeriu, Diana Gini, Lucian Rotar, Ruxandra Crăciun, Doru Curoșu, Alexandru Iordache și Andrei Bogdan, oameni cu experiențe construite atât în România, cât și în diaspora.

„Oameni cu drumuri diferite vor foi pe scenă. Unii au plecat și au construit în alte țări. Alții au rămas și au construit acasă. Unii au creat companii, alții comunități, cariere și punți între România și lumea în care trăim.

Dar au ceva important în comun: nu au rămas spectatori ai propriului destin și nici ai destinului României. Vom vorbi despre alegeri, curaj, reușită, întoarcere, contribuție și despre acel fir nevăzut care ne leagă de țară, indiferent unde ne-a purtat viața.„, spune Marius Bostan, inițiator RePatriot și moderatorul sesiunii speciale.

Întrebarea „România, acum. Noi ce facem?” nu are un singur răspuns și nici un singur mod corect de a rămâne conectat la țară. Poate însemna o investiție, un gând bun, o repatriere, un proiect dezvoltat din diaspora, un transfer de experiență, o conexiune de afaceri sau sprijin pentru o inițiativă din România.

Pe 10 octombrie, la Bruxelles, inspirația deschide conversația. Acțiunea îi dă un sens.

Pentru RePatriot, prezența la primul TEDx în română din diaspora continuă o misiune mai veche: transformarea experienței, competențelor și relațiilor construite peste hotare în resurse pentru România. Prin Action Session, această misiune ajunge direct în mijlocul comunității românești din Europa reunite la Bruxelles.

Ziua se încheie cu un After Party și networking, între orele 20:00 și 21:30 – un ultim prilej pentru participanți să lege conexiuni și să ducă mai departe conversațiile de peste zi.

Toată manifestarea va fi la: Amphithéâtre Henri La Fontaine, Campus du Solbosch, Université Libre de Bruxelles (ULB), Bâtiment K, 1050 Bruxelles.

Campania „Back To Work PROMO” este valabilă până la 15 septembrie 2026. Un bilet costă 40 de euro, iar la achiziția a trei bilete, cel de-al patrulea este gratuit. Biletul standard costă 70 de euro. Există și variante Student (10 euro) și VIP (170 euro).

Informații despre program și bilete: www.growingtogether.us.

Despre RePatriot

RePatriot este un proiect al Romanian Business Leaders, activ de peste 10 ani, dedicat reconectării românilor din diaspora cu România. An de an, prin acțiuni proprii sau în parteneriat cu administrații locale din țară, RePatriot transformă experiența, competențele și rețelele românilor de peste hotare în resurse concrete pentru comunitățile locale, cu un accent special pe sprijinirea antreprenorilor și viitorilor antreprenori.